Concurs BRAUN: Poveste magica de Craciun…intinsa cu placa !
Pentru ca se apropie sarbatorile si vrem aveti parte de cel mai frumos sfarsit de an, impreuna cu BRAUN organizam un nou concurs: POVESTE MAGICA DE CRACIUN … intinsa cu placa!
Premiul oferit de BRAUN este o placa de par Braun Satin Hair Straightener with IONTEC ( cea din fotografia de prezentare ).
Ce trebuie sa faceti: sa ne scrieti intr-un comentariu Povestea voastra Magica de Craciun … intinsa cu placa!
Perioada de desfasurare a concursului: 14 – 23 decembrie!
Dupa cum am procedat la primul concurs BRAUN, ce a avut ca premiu un epilator Braun Silk-épil Xpressive Wet & Dry, va invitam sa lasati imaginatia sa zburde si sa impartasiti cu noi din magia acestei perioade!
Bafta multa!
Echipa AloMoDa si Braun!
LATER EDIT – 23 DECEMBRIE 2009
Inca un concurs s-a incheiat, inca un an se apropie de sfarsit! Inca o persoana va fi fericita cu premiul castigat iar noi vom fi multumiti ca v-am putut face acest mic cadou.
Asadar, castigatoarea concursului POVESTE MAGICA DE CRACIUN…INTINSA CU PLACA, sponsorizat de BRAUN este: … Scurtu Oana Alexndra!
Felicitari tuturor si multumim pentru participare!
Un an nou minunat sa aveti, iar pana atunci Sarbatori fericite!
Echipa AloMoDa si BRAUN!
===
De Craciun, magia cadoului perfect vine de la Braun!
Iar magia tine mai mult decat momentul daruirii
Din pasiune pentru gesturile frumoase si din dorinta de a implini dorinte, in aceasta iarna, cel mai frumos cadou de Craciun vine de la Braun.
Cu un strop de magie, Braun a creat cadoul perfect pentru cei dragi. Si pentru ca intelege ca un cadou perfect inseamna mai mult decat bucuria unui moment, Braun face ca magia daruirii sa dureze acum mult mai mult timp.
Selectand din gama sa de produse pe cele de ingrijire personala si frumusete precum si pe cele de utilitate casnica, Braun face alegerea mai usoara celor care cauta cadoul ideal pentru cei apropiati. Astfel, intr-un ambalaj special conceput in spiritul sarbatorilor de Craciun, Braun ofera consumatorilor sai epilatoare, placi pentru indreptarea parului, aparat de ingrijire corporala pentru barbati si blendere pentru uzul casnic.
Pentru ca alaturi de Braun, magia sarbatorilor de iarna dureaza mult mai mult, produsele cumparate in aceasta perioada au ca bonus un termen garantie prelungit.
De Craciun, magia cadoului perfect vine de la Braun si tine mai mult decat un moment! Cadoul perfect nu reprezinta numai bucuria celui care primeste, dar si cea a celui care daruieste. Tu ce ai vrea sa daruiesti sau sa-ti daruiesti de Craciun?
Comentarii (122)
Intr-o seara ca-n povesti
Ma-ntrebam unde esti,
Eu stiam ca ai sa vii
Cu cadouri mii si mii.
De Craciun mamica mea
Bunatati ea imi facea,
Bunicuta povestea
Si intruna tot torcea.
Asteptam cu nerabdare
Ziua asta cea mare
Cand Mos Craciun va veni
Iar eu bradul voi impodobi,
Cu stelute argintii
Si multe globuri aurii.
Oh, bradut impodobit
Am stat mult si te-am privit,
Stralucirea ta cea mare
A adus multa culoare.
Incaperea noastra toata
Plina de farmec de-odata,
A devenit primitoare
De povesti fermecatoare.
Eram cu totii la masa
Si cu ochii pe fereastra
Asteptam cadouri multe,
Mosul sa aduca sute,
Sa ne faca bucurosi
Plini de viata si voiosi.
O poveste e ca o dimineata: linistitoare, senina. Stim ca totul e abia la inceput. Stim ca lucrurile sunt bune, iar cele mai putin bune se pot indrepta. Doar timp este!
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste. Ne dam seama ca suntem personajul care a cutreierat mari si tari ca sa se intalneasca, fericit, cu sine.
Indiferent de varsta, noi credem in Mos Craciun. Daca nu credem, cum sa vina? Personal, intrucat consider ca am fost cuminte, am intocmit o scrisoare frumoasa, pe hartie trandafirie, pe care vreau sa i-o trimit. Numai ca am ratacit adresa.
Era seara de ajun si toata lumea din casa era in mare verva pt ca totul sa fie gata la timp.
eu cu sora mea cred ca am impodobit in acea seara cel mai frumos brad,pt a l astepta pe mos craciun.
tata,se luptase ore bune sa indeparteze nametii din curte si din fata casei.of…imi este dor de acea zapada care se aseza ca un covor alb imaculat…
e,si acum sa va spun ce plan aveam eu cu sora mea pt acea seara de ajun.eram hotarate sa i prindem pe parinti cand ne puneau cadoul in cizmulite.auzisem noi ca mosul nu exista ,asa ca la tot pasul eram pe urmele lor.
ne am asezat jos langa bradut si ne am pus pe asteptat….numai ca asteptatul nostru in mirosul de cozonac care se rumenea la cuptor si vinului fiert cu scortisoara ne au cam coplesit si am adormit.dimineata,la trezire am fost un pic dezamagite ca nu am reusit sa i prindem pe parinti,dar,cadourile ne au readus bucuria si a intregit magia sarbatorii de craciun.
mi e dor sa fiu copil!!!
aceste sarbatori le voi petrece acasa,si sper sa ne reunim toata familia de craciun.
sarbatori fericite la toata lumea si sanatate multa!!
Cele mai frumoase amintiri sunt cele de Craciun din copilarie.
Fiecare vacanta de iarna o petreceam la bunici, la munte.
Cum am fost un copil cu multa imaginatie si multa incredere in frumusetile basmelor, am crezut foarte mult timp in Mos Craciun refuzand sa accept ca de fapt nu exista.
Asa se face ca in seara de 24 decembrie eram foarte nerabdatoare sa descopar adevarul.Daca exista sau nu! Am stat ore intregi langa brad, il pazeam ca pe cea mai mare comoara, desi era abia 9 seara, stiam ca Mosul poate veni in orice moment. Am stat cuminte, ascunsa dupa brad..poate poate.
Dupa 30 de minute ce mie imi parusera ore intregi am auzit zgomote pe strada! Culmea?! Clopotei.. Ies repede in curte sa ma uit ce este si ce vad! O sanie trasa de 2 cai albi superbi si..Mosul! Socata intru in casa pentru a le spune bunicilor ca l`am vazut pe Mos Craciun dar..din nou Surpriza! Erau cadouri sub brad! Atunci am trait cel mai frumos sentiment..sentimentul acela de fericire caci crezi in ceva..ce se dovedeste a fi real….
Acum..dupa atatia ani..realizez cat au intins bunicii mei aceasta seara cu placa pentru a iesi frumoasa, perfecta..pentru ca la cativa ani de atunci..cand era deja “mare” mi`au marturisit ca la ei la tara se pastraza traditiile si in fiecare ajun trece un Mos Craciun intr`o sanie trasa de cai..pentru a imbraca satul in atmosfera aceea de basm si de magie. Iar ei au profitat de faptul ca Mosul trecea pe strada ca sa puna cadourile sub brad.
E frumoasa copilaria. E frumos sa poti crede in orice..mai ales in Mos Craciun!
Era un alt Craciun,era un Craciun obisnuit din care de mult disparuse acea magie pura si nevinovata a copilariei,sentimentul coplesitor dinaintea impodobirii bradului,mirosul tare al portocalelor si fosnetul ambalajului de bomboana de brad.Acum era altceva,nicidecum o evolutie temporala ce lasa in urma bucuria Craciunului,era golul sentimentelor,era lipsa iubirii si urma gandurilor bune de sarbatori.Urma sa petrec altfel…poate la un Pub mai cochet cu o mana de prietene loiale……poate singura in pat,cu o cana de vin fiert si o veche carte a Sandrei…..dar totul s-a transformat…figura ursuza oglindita in geamul magazinului cu globulete imediat s-a colorat in pastel fericit……simteam cum magia Craciunului coloara lin peste mine si ma ia ca intr-o tornada magica….era tot ceea ce aveam nevoie…de un brad colorat….un Cd vechi cu colinde strabune si multe multe cadouri pentru prietenele mele…..Cadouri oferite….primite(o placa de la prietena mea Dada) si multa magie iubire si daruire mi-a schimbat,ne-a schimbat Craciunul in ceva magic,de poveste……Lasa magia si iubirea anotimpului argintiu sa t-e cuprinda…ca intr-un tango saltat
Craciunul in sine e o poveste frumoasa, una din primele care ne fascineaza in copilarie si dupa care tanjim – cumva nemarturisit si neimpartasit – toata viata.
E momentul in care adunam in jurul nostru familia, prietenii pierduti sau indepartati si in care visam la vremea cand eram copii.
E momentul in care stand langa brad cu totii si cantand colinde il asteptam pe Mos Craciun sa vina incarcat de cadouri si surprize intinse cu placa astfel incat sa ajunga si la cei care nu au fost “chiar cuminti”
Craciun fericit la toata lumea!!
intr-o incapere a luminilor calde, un joc al culorilor nastrusnice si mandarine marunte intr-un cos. vinul fiert, scortisoara din plin si-un cozonac pufos asteapta pe masuta de cafea. de sub brad, priveste curios, intreg spectacolul, un pisoi cu boticul turtit. loveste in joaca un glob de catifea, dupa care se aseaza cuminte, langa un ren si-a lui sanie, adulmecand aromele magice. ar fi un mos craciun perfect, imi spun si dau play: bing crosby, un acompaniment perfect pentru ultimele retusuri ale cadourilor, imprastiate pe canapea si fotolii. in muzica asta e atata acalmie, incat timpul se dilata, fiecare secunda e un cer senin, chiar daca afara zapada isi are propriul joc, iar gerul e o simfonie. ma simt bine asa, inconjurata de lucrurile astea marunte. la fiecare craciun, as redefini fericirea, dragostea, prietenia. as recladi intreaga istorie a omenirii, sa aiba fiecare o farama din linistea ce-o simt eu in clipa asta.
Imi place mult povestea ta. Best so far
De ce mi se pare ca sunt aproximativ toate copiate de undeva?search pe gugăl.nu e corect..
http://e-castig.com/index.php?r=Bcyj din pacate majoritatea povestilor postate au fost gasite aici
not preety 
:(
ce stil de a obtine voturi…..
O sa ma uit peste ele si voi lua masuri! merci de atentionare!
Trebuie sa recunosc ca atunci cand am vazut acest concurs am cazut un pic pe ganduri. Povese magica de Craciun….intinsa cu placa…apoi mi-am dat seama ca in fiecare an am avut parte de un Craciun magic…intins cu placa desi nu am avut instrumentul de la Braun.
Ador agitatia care pune stapanire pe oras inaintea Craciunului, lumea cauta cadouri pentru cei dragi, colinde care rasuna melodios, orasul parca prinde viata acoperit de luminite colorate si beteala. Parca ma si vad cum ma strecor,ma INTIND, alunec precum placa prin parul meu zbuciumat, printre cosurile pline ale oamenilor facand ultimele cumparaturi. Apoi ajunsa acasa pun la punct ultimele detalii…trebuie sa fie totul perfect: bradul frumos aranjat in living, INTIND fata de masa pentru cina festiva, aranjez decoratiile specifice Craciunului, ma aranjez….totul trebuie sa fie perfect…si firele rebele de par trebuie imblanzite…asa ca le INTIND cu placa…putin ruj si am plecat la colindat impreuna cu baietelul meu de 4 anisori. Dar ce frumos rasuna colinda lui, melodios, stralucitor, fin…parca i-am INTINS si lui vocea ….sunt foarte mandra de el, am baiat mare si cuminte. Ne intoarcem acasa triumfatori, cu jucarii, colacei si bineinteles banutii pe care i-a INTINS bine si i-a pus in pusculita.
Incepe sa se adune familia in jurul mesei. Eu aduc rand pe rand bucatele pe care le INTIND pe masa mare si rotunda. Am mancat, am ras, am povestit. Nici nu stiu cand a trecut timpu pentru ca ne-am INTINS pana dimineata. Mosul inca nu a venit…trebuie sa il astept…nu vreau sa dorm. Anul trecut a uitat de noi, sunt sigura ca a avut multa treaba si cum este cam rotunjor nu a mai ajuns sa ne aduca si noua cadourile. Bine ar fi sa-l intindem si pe Mos cu placa…poate asa se va misca mai repede si va reusi sa imparta cadouri tuturor. Craciun fericit…intins cu placa!!!
Toata lumea era in febra aranjarii mesei festive de Craciun cu exceptia ficei mele de 5 anisori care statea foarte cuminte intr-un cot lucru nuprea intilni la ea fiind o fire mai zglobie.In momentul in care ma apropi ce credeti ca vad fetita aranja popusile de petrecere intinzindule parul cu placa .Va doresc la toti sanatate putere de munca si SARBATORI FERICITE la toti participantii
Craciunul este , pentru mine, o sarbatoare a bucuriei complete deoarece cadoul renasterii vine simplu :prin nasterea mantuitorului .Natura cinsteste aceasta sarbatoare si se imbraca in haina puritatii , oamenii decoreaza casele cu beculete si brad frumos mirositor , iar gospodinele se intrec in bucate care mai de care ;este o sarbatoare a familiei, fii si fiicele petrec alaturi de parinti si bunici , copilasii umplu partiile cu veselia lor , rasete si chiote peste tot, vrei nu vrei te prinzi in rand si iata -te cu un bulgare de zapada in mana ….gata de bulgareala …sau de un sanius ..sau de o plimbare pe patine …sau de ce nu sa zburam pe partiile de schi…Abia astept sa petrec aceste zile minunate langa cei dragi…Craciun fericit tuturor!
Povestea mea a avut loc in 2007, in decembrie, cand clasa mea a decis sa petrecem Craciunul impreuna. Lasati dusi de valul sarbatorilor de iarna, de “febra” cumparaturilor si de impodobirea bradului, nimeni nu s-a gandit la locatia “perfecta” pentru a petrece seara de Craciun. Fiind o colega si o prietena de nadejde (stiu ca nu sunt prea modesta
) ), am decis ca marea petrecere sa aiba loc la mine, apartamentul meu fiind de 3 camere, iar parintii mei plecati la munte.
In Ajunul Craciunului, pe 24 decembrie, toata casa era plina de adolescenti gata de distractie. In sufragerie era o masa mare, plina cu mancare (cu riscul de a face pofta cuiva, aveam: un cozonac pufos cu nuca si stafide, sarmalute, caltabosi, leber, carnaciori, etc), bauturi, iar in mjlocul mesei o lumanare in forma de bradut.
Dupa dans, multe pahare de whisky, gin si sampanie, am realizat ca este 12 noaptea, deci OFICIAL Craciunul! Am hotarat astfel sa aprindem acea lumanare. Dar fiind putin “ametit” de la sampanie, colegul care a aprins-o nu a vazut ca a dat din greseala foc si unui servetel. In mai putin de 10 secunde, fata de masa alba din matase a bunicii luase foc. Din dorinta de a “repara” ceea ce facuse colegul meu, m-am repezit sa sting focul (lucru reusit de altfel), dar am lovit din greseala bradul falnic, impodobit cu cele mai frumoase globuri si luminite, ce era la 2 metri distanta de masa. Astfel, am reusit sa sparg globurile din cristal preferate ale mamei. Fireste, am adunat cioburile, le-am aruncat, iar noi am petrecut in continuare…
A doua zi, la pranz, parintii mei s-au intors de la munte…Desigur ca dezordinea din sufragerie, globurile “inexistente” din brad, si fata de masa pe jumatate arsa, le-au dat de gandit…Am marturisit ca am petrecut Craciunul cu colegii mei (ei nestiind acest lucru), insa la intrebarea “Ce s-a intamplat cu globurile si cu fata de masa?”, singurul raspuns pe care l-am putut da a fost faptul ca fusese un mic cutremur, globurile cazand astfel din pom, iar lumanarea pe fata de masa. Linistiti ca nimeni nu a patit nimic, m-au ajutat sa strang dezordinea pe care o facuse “vestitul cutremur”.
Craciunul din 2007 va ramane mereu in mintea si in inima mea ca fiind cel mai frumos, in ciuda neplacerilor intamplate, deoarece l-am petrecut cu prietenii mei, si ce poate fi mai frumos decat sa te distrezi cu prietenii?
Eu sunt un baiat si mi-am intins parul vreodata cu placa dar am o povestioara amuzanta. Acum un an, de Craciun, am vrut sa ii fac o surpiza iubitei mele. Pentru ca nu aveam bani dar o groaza de prieteni mici am organizat o orchestra in fata casei. Pe urma am lua cele doua perechi de patine vechi din pod si am patinat pe balta de la marginea satului. Ne simtem in al noulea cer dar lipsea cineva. Mos Craciun! Asa ca am indemnat-o sa il strige.
-Mos Craciun!
Din zapada a iesit catelusa noastra ( un bichion maltez) care tragea o sanie de jucarie care avea un cadou pe ea. Mi-a durat vreo 2 luni sa o invat sa vina la “Mos Craciun” si ca sa arate ca un ren i-am pus un nas rosu de plus si i-am indreptat parul cu placa.
-Ce dragut! Ce mi-ai luat?
M-am asezat in genunchi in timp ce desfacea cadoul.
-Nu mai sta in zapada. Ai sa racesti.
-Nu cred ca am sa raceasc dar s-ar putea sa fiu cel mai fericit barbat din lume. Te iubesc foarte mult si vrea sa imi petrec toata viata.
Intre timp in cadou gasise inelul.
Restul este istorie…
Craciun fericit!
Razvan si Gheorghe de ce povestiile voastre au acelasi inceput? Astept raspuns sau maine vor fi sterse amandoua!
Eu sunt un baiat si mi-am intins parul vreodata cu placa dar am o povestioara amuzanta. Acum un an, de Craciun, am vrut sa ii fac o surpiza iubitei mele. Pentru ca nu aveam bani dar o groaza de prieteni mici am organizat o orchestra in fata casei. Pe urma am lua cele doua perechi de patine vechi din pod si am patinat pe balta de la marginea satului. Ne simtem in al noulea cer dar lipsea cineva. Mos Craciun! Asa ca am indemnat-o sa il strige.
MOS CRACIUN!
Asa dar am intrat in casa Mosul deja trecuse pe la noi asa am deschis cadourile impreuna cu iubita mea si ei Mosul i-a adus o placa de intins parul pe care mereu si0a dorit-o dar mosul fiind sarac i-a adus o placa electron.. si asta a fost povestea mea.
In fiecare an cand vine iarna
Cu zapada multa si cu ger
Imi place iarna,o ador
Caci pe ferestre sunt doar flori
Iar cu zapada si cu bulgarii ne jucam
Pe partii cu saniutele zburam
Cand nori se scutura,
Si asterne o mantie de nea
Peste tot si toate
Iar noi privim fermecatii
Minunea ierni dragi
Apoi sosesc ca din senin,
Colindatorii mici si mari
La geam cu Mos Ajun.
Iarna,iarna cea frumoasa
Doar cand nu esti prea friguroasa
Caci tu ne aduci nameti de nea.
Plimbarele cu saniuta
In gradinile intinse
Ghiocei stau ascunsi
Sub o blana de zapada
Alba,pura,sclipitoare
Apoi vine seara mare
Asteptata cu nerabdare
De cei mici si cei mai mari
De parinti si de bunici
Noaptea Sfanta de Craciun
Prin troiene de zapada,
In a lui sanie zboara,
Cu cadourii mii si mii
Sa aduca fericire,
Multe visuri si dorinte….
Sa indeplineasca
Craciun Fericit draga Mosule Craciun!!!
Te asteptam sa vi la anul iara
Cu sacul plin de cadouri!!!!!
Anul acesta va fi cu totul si cu totul special pentru familia noastra!
Eu sunt Stefan, si am 1 an, si voi avea onoarea sa il cunosc si sa vorbesc anul acesta cu Mos Craciun. E adevarat ca l-am vazut si anul trecut… dar, nu prea am putut decat… sa ganguresc , de emotie. I-am si zambit un picut, dar m-am speriat de barba lui alba si am inceput sa plang. Poate daca si-ar indrepta un picut barba cu “p_aca” Braun Satin Hair Straightener with IONTEC , ar fi mai bine! Cu siguranta i-ar imprumuta-o mami , daca tot o s-o primeasca cadou. Anul acesta am mai crescut, sunt mai vanjos, pentru ca am papat tot din farfurie , si nici nu ma mai sperii asa usor.
Stiu sa merg singurel, sa beau lapte singurel, stiu sa fac boroboate. Ba stiu sa si cant un pic, si bineinteles am invatat sa folosesc clopotelul, sa pot si eu ura si colinda. Cand rad si sunt fericit , stiu ca imi fac si parintii fericiti. Cea mai mare distractie a mea e sa merg in fata oglinzii, sa cant si sa dansez impreuna cu prietenul meu din oglinda. Cand am chef sa dansez, bat din palme si ridic manutele in sus, pocnind din degete. Asa m-a invatat mama. Vorbesc mai tot timpul cu mama si bineinteles ma joc toata ziua cu ea. Asa am invatat sa spun “lum…na”, adica lumina, chiar inainte de a spune papa si apa. Abia astept sa vad bradutul . Am auzit ca e foarte frumos, cu multa “lum..na”, iar Mos Craciun trebuie sa imi pui cadouri sub el. Il astept cu nerabdare pe Mos si as vrea in primul rand sa ne aduca multa sanatate , ca daca am fost cuminte, stiu ca imi va aduce si un cadout mititel.
Sarbatori fericite, va ureaza Stefan!
eee voi comentati aici povesti din alte carti .fiti si voi originali si povestiti propria voastra poveste nu tampenii facute de altii.furaciosilor neinspirati.
Toate sarbatorile au un farmec aparte, dar Craciunul…..reprezinta nasterea Domnului, viata, pacea si tot ce este mai placut in aceasta lume. Intotdeauna m-am simtit mai bine in preajma sarbatorilor. E vorba de acea liniste sufleteasca si acel calm care iti inunda spiritul cu lumina sfanta a nasterii Mantuitorului. Iarna este frig, gerul cuprinde planul exterior, ingheata pamantul roditor, stinge si ultimele raze calduroase ale soarelui, iar copacii dezgoliti de frunze sufera din cauza poverii de zapada. In aceste conditii, sufletul nostru este cel care ar trebui sa ramana cald. Sarbatorile de iarna sunt un bun prilej de a le reaminti celor dragi cat de mult ii iubim, cat tinem la ei. Una dintre cele mai frumoase traditii de Craciun este colindatul. nimic nu este mai placut decat sa asculti sunetul melodios al unui cantec ce vine din suflet. Noaptea sfanta de Craciun este plina de magie. Privind pe fereastra putem observa zapada cristalina care cade neincetat din cer, iar cu ochii mintii putem zarii in departari sania batranului si mult-iubitului Mos Craciun, trasa de renii obositi de atata drum, fiindca simpaticul batranel a parcurs drum lung si nu are de gand sa se opreasca aici. Este asteptat de catre toti copiii care se starduiesc care mai de care sa ii arate cat au fost ei de cuminti. Bradul impodobit este luminat de beculete colorate. Mirosul lui se simte inca de la intrarea in camera. este mirosul sau specific de Craciun. Da…bradul miroase a Craciun! Privindu-l traiesc unele sentimente de nostalgie, un amestec ciudat de bucurie cu tristete.Bucurie, deoarece ma simt oarecum fericita ca se afla in casa mea la caldura, dar totodata regret pentru faptul ca l-am luat dintre ai lui. Ma opresc din visare pentru o clipa. Mirosul cozonacului ce vine dinspre bucatarie imi inunda narile. Cozonacul, dar si alte bunatati specifice acestei minunate sarbatori ma imbie cu aromele lor care mai de care mai ispititoare. Toata familia se aduna in jurul bradului, canta colinde si asteapta sosirea Mosului. Craciunul este sarbatoarea care ne ofera cel mai mult posibilitatea de a medita asupra esentei spirituale si de a fi alaturi de cei dragi. Sarbatori fericite!!!
Se spune,ca Mos Craciun ,avea 2 fete si era foarte morocanos,in ziua de 25 decembrie viata lui s-a schimbat. Fiul Domnului s-a nascut in ieslea ce a saraca a familiei sale.In aceea zi pe cand venea de la munca,acesta vazu lumina ce iesea din ieslea sa si ducea spre cer.Cand a intrat acolo Dumnezeu i-a vorbit si i-a spus ca lui ii lasa in grija ca in ajunul zilei de Craciun, fiul sau el v-a duce fiecariu copil cuminte cate un cadou.
La polul nord unde vesnic e iarna Mos Craciun isi inalta palatul de gheata.in ajunul craciunului mos caraciun isi verifica lista de cadouri.El va petrece o noapte in jurul lumi livrand cadouri .Unul dintre spiridusi zicea: -Unde e mosul ? – Nu stiu cred ca verifica lista!zise un spiridus care impacheta cadourile.De ce intrebi? – voiam sa ii spun ca sania e gata incarcata. -dar eu nu ampachetez doar vezi poate nu le incarcipe toate. -poi ….. nu cred ca va pleca fara cadouri. se insera mosul a incarcat sania si a plecat la drum.spiridusi nu au observat ca mosul a plcat fara cadourile impachetate le-a luat pe cele neipachetate. – o nu mosul a plcat fara cadourile bune . -hai sa-l chemam pe renul moise . -hai ! moise!!! -iiiiiiii da ce sa intamplat??? -poi mosul a plecat fara cadouri . -hai sa-l prindem din urma . Mosul ia vazut si s-a oprit . -ce s-a intamplat ??? -ati luat sacul gresit !! -o nu hai sa facem schimb. mosul a plecat cu sacul cel bun si copii au primit cadourile…. SFARSIT
Un covor frumos de nea Eacum gradina mea Si-am facut doi bulgarasi Albi pifosi si dragalasi. Am stat apoi si m-am gandit Si o idee mi-a venit: Astfel, am facutin saga Un omulet de zapada. De aceea-mi trebuia Drept nasuc, o acadea Si-o bomboana de capsuna Ca sa aiba si el gura; Trei baniti de ciocolata, Nasturasi sa aiba-n data Si in loc de maini, i-as pune Ciocolata cu alune.
POVESTE DE CRACIUN Tic-tac tic-tac,repede,repede mos craciun a pus renii la sanie si vajjj….si-a luat zborul in vazduhul intunecat.Afara era frig,foarte frig ,nici nu va dati seama.Ningea cu fulgi mari.Albinutele de zapada in dansul lor jucaus ii sopteau mosului care,grabit isi facea timp si pentru ele: -Mosule,te asteptam.Eu vreau o minge.Eu o papusa,si eu o carte! Mosul le asculta dorintele,si pentru ca au fost cuminti le-a promis ca le va satisface visele. O steluta mai rusinoasa fu intrebata de batran: -Dar tu,draga mosului,ce vrei sa primesti? -Nimic am vazut o fetita care sarmana, stiti era saraca si..vindea chibrituri, cu ochi mei am vazut cand s-a topit de frig in palma morti. Mosul tacu.O clipa am avut senzatia ca se simtea vinovat apoi …i-a dat un cadou inimoasei stelute si a plecat fara sa mi zica un cuvant.Cine stie poate cunostea povestea…poate. A plecat mai departe colindand intreaga lume.A facut fericite inimile multor fetite si baietei care cu nasucurile lipite de fereastra il asteptau nerabdatori.Va dati seama mi si mii de ingerasi care increzatori il asteptau pe moisul langa bradul impodobit cu globuri mari,lumanaarele,beteala matasoasa,dulciuri,acadele,ghirlande si alte ornamente ce ne incanta inimile nu numai noua celor ce le avem si si celor care,din pacate nu le au … Copiii aceia care sunt sigura ca i-ati vazut zgribuliti umbland cu sfiala prin oras uitanduse prin vitrine pe la brazi,jucarii,dulciuri si…la noi,copiii care nu ducem lipsa de nimic.Nici de jucarii,nici de un acoperisi deasupra capului,nici de mancare,nici de dreptul damerge la scoala si mai ales de dragostea parintilor care ne indeplinesc toare mofturile .Da.Acei copiii care sfiosi se mltumesc cu ce e mai rau.Uneori stau si ma intreb Mosul stie asta.O stie foarte bine nu stiti ce bine,nici nu veti sti…Am sa va dezvalui un mic secret o mica amintire trista din viata mosului…El aduce cadouri, dulciuri ,jucarii…dar bucurie nu poate aduce nimeni.Nici un mos craciun,nici o zana fermecata,nici o papusa barbie,nici cel mai mare dintre imparati,…nimeni,Nimeni nu poate invinovatii pe nimeni dar acel nimeni poate ajuta.Nu nu cu bani,haine,sau alte deastea…cu o vorba buna si cu un”CRACIUN FERICIT!” Mosule fal-e si lor o bucurie!
Odata cu venirea iernii,oamenii au inceput deja sa simta un fior ce urma sa le aduca cea mai frmoasa sarbatoare care ne face pe toti mai vulnerabili si anume Craciunul! Putem spune si ca aceasta sarbatoare sfanta aduce in vietili fiecaruia dintre noi un simbol de puritate,si nu numai ca iertam mai usor,suntem mai sensibili si orice are legatura cu aceasta sarbatoare ne face sa ne simtim mai fericiti. Povestea pe care vreau sa v-o spun are legatura cu sentimentele care ne coplesesc de fiecare data cand auzim de vreun cpil ce nu are un brad de Craciun si nici o speranta ca la el va ajunge in Noaptea Sfanta mult asteptatul Mos Craciun . E trist! Stiu, dar Ionel este unul dintre acei copii care nu asteapta cu bucurie sosirea iernii pentru ca nu se poate bucura de toate minunatiile ei precum alti copii. Cutoate astea exista o vorba mare:”Speranta moare ultima” E dimineata de dinainte zilei de Craciun,si toata lumea e agitata,e galagie,e bucurie in orice loc te-ai afla si bradul asteapta sa fie impodobit. Un om binevoitor bate la usa lui Ionel si aduce acestuia un bradut pentru a-l putea impodobii asa, cum fac toti copii.Vazand acest bradut lui Ionel i se umplu ochii de lacrimi si se apuca de impodobit. E seara Sfanta si toti copii asteapta Mosul sa apara cu multe daruri numai Ionel nu poate spune acelasi lucru crezand ca Mosul l-a uitat.E noapte si o liniste adanca se aseaza peste satul adormit in lumina brazilor,Mos Craciun vine la fiecare copil si nu uita ca la o casa mai retrasa e un copil care si-a pierdut orice speranta ca va primii un cadou .Cu toate astea cand se trezi de dimineata baiatul vazu ca sub pomul impodobit cu atata dragoste sunt mai multe cadouri semn ca Mosul nu a uitatde el.Fericirea care il cuprinde e nemarginita si ziua de Craciun nu o va uita niciodata precum si minunile ce aduc aceasta zi. Acum putem spune ca orice e posibil atunci cand vrei si ai speranta si mai ales incredere in cea mai frumoasa sarbatoare,sarbatoare iernii!
Este o iarna.Pufoase si albe stelute cad din cerul plumburiu.Tot ce isi doresc oamenii,este o casa calduroasa in care sa stea in zilele si noptile friguroase si o cana de ciocolata calda pe care sa o serveasca langa brad.Copii se dau cu saniuta si se ingramadesc care mai de care in zapada curata si rece.Craciunul se apropie copiii sunt fericiti isi pregatesc sosetele pana in seara in care va veni vestitul Mos Craciun.Adultii isi fac cadouri ca se gandesc ca la ei nu va veni Mos Craciun dar el ii are pe toti la inima indiferent cum ar fi. Asta a fost povestea mea…sper sa fiti bucurosii cu totii Cu drag lavinia ,galati
Intro zii de iarna Mos Craciun facu o sanie toata poleita cu aur.Atunci toti spiridusii se mirau pina si craciunita!!! -Ho !Ho!Ho!Astazi este ziua noastra prieteni!Zise Mos Craciun. -Dece Mos CRACIUN ? -Pentru- ca am facut o sanie trasa de renii mei toata poleita cu aur, pana si renii sunt poleiti cu aur.Zise Mos Craciun. – Dar cum asa? Zise toti spiridusii si mai ales craciunita ! pentru ca am putut. -Hei spiridusilor datimi hainele de mos sa jucariile cu sacul.Bine draga Mos Craciun !Dar ce savezi!Renii nu mai erau cu tot cu sanie.atunci craciunita ia spus Mosului Craciun; -Mos Craciun ! Cred ca renii tai de mindria lor poleiti cu aur au plecat prin tot satul.Iti dai seama ce se poate intampla ! – Desigur daraga mea Craciunita stiu ce se va intampla. Toti renii vor merege prin sat si toata lumea ii va vedea cu exceptie. – Oh!Draga Mos Craciun trebuie sa mergem ca sa gasim renii! – De ce ? – Tu chiar nu iti dai seama ?Ce se poate intampla ?Nu este bine deloc . -Ai dreptate !Sa mergem draga Craciunita ! – Uite sani cu renii ! – Da ! Sa ii prindemi ! haide Mos Craciun ! Nu nu nu !!! De ce ? Pentru ca renii numai cu mine sunt invatati. Si asa se sfarseste intamplarea.
ERA ODATA, 100 DE SPIRIDUSI FOARTE BUCUROSI CA O SA SE DUCA CU MOS CRACIUN LA IMPARTIREA CADOURILOR. INAINTE CU ZECE ZILE DE LA CRACIUN,MOS CRACIUN S-A INBOLNAVIT DIN CAUZA CA BATRANEII NU MAI AVEAU LEMNE DE FOC.BATRANICA TOT PLANGEA IN CONTINUARE DIN CAUCA CA COPIII NO SA MAI AIBA SUB BRAD NICI MACAR UN CADOU .DE LA UN TIMP BATRANICAI I-A VENIT O IDEIE SI LE O SPUSE SPIRIDUSILOR: -SPIRIDUSILOR.,MI-A VENIT O IDEIE GROZAVA, DE CE NU MERGETI CU MINE LA COPII PE CARE AU FOST CUMINTI! MOS CRACIUN AUZI CE LE ZICEARA SI LA CHEMAT PA SPIRIDUSUL MOTU: -DA-MI SI MIE PASTILA ACEEA PE CARE MI-AI FACUT-O MIE.ASA O SA-MI TREACA. SPIRIDUSUL A ADUS-O SI I-A DAT-O CU CEAI CA SA O IA.INTR-O CLIPA MOS CRACIUN NU MAI ERA RACIT SI ATUNCEA A PUTUT SA LE DUCA COPIILOR MULTE CADOURI.
Este o seara de iarna, Ajunul Craciunului. Corina, o fetita de numai 8 anisori, ai carei parinti sunt plecati in strainatate la munca, sta ganditoare la geam privind cum fulgii de zapada se astern linistit peste orasul parca amortit. Ar fi avut multe dorinte si multe intrebari pe care sa i le puna Mosului, dar ce mai mare intrebare si dorinta era daca, si-ar dori ca parintii ei sa vina acasa, Mosul i-ar putea indeplini dorinta. Ar fi renuntat la orica, papusi, jucarii si dulciuri, numai ca maine dimineata, cand se va trezi, mama si tatal ei, sa o ia in brate si sa o sarute. Aceasta era cea mai mare dorinta a Corinei pe care o avea, dar in sufletul ei mic de copil, stie ca nu se poate. Deodata auzi ca o stiga cineva: – Corina, Corina! tresari petru moment… – Mama! dar din camera cealalta aparu bunica, care o intreba: – Ce faci tu copila, singura aici? Corina zambind amarnic ii raspunse: – Ce sa fac bunica, ma uitam pe fereastra cum ninge si ce mult mi-as fi dorit sa fie mama si tata langa mine. – Of copila, si mie imi este dor de ei si tare as vrea sa-i vad acasa, le-as pregati cele mai bune bucate, dar cine stie, poate anul acesta Mosul va fi bun si-i va aduce acasa. Bunica o lua in brate, o saruta pe frunte oftand, iar din coltul ochiului ii cazu o lacrima. Avea o greutate in suflet, dar mai greu ii era, stiind cat sufera Corina. De cand parintii ei plecasera, Corina se schimbase, era alt copil. Tinand-o in brate si ridicand ochii spre cer, spuse in gand: “Doamne, multe nu te-am rugat in viata mea, dar acum te rog, adu-mi copii acasa.” – Hai copila, hai sa facem nani, ca diseara vine Mosul si maine e Craciunul si trebuie sa fim pregatit, ca cine stie ce surprize ne asteapta. Tarziu, cu capul pe perna si cu ochii la geamul mic din camera ei, Corina se gandea la mama si la tatal ei “Oare ce fac ei acum? Ce dorinta si-au pus de Craciun? Se mai gandesc la mine?”. Framantata de ganduri , intr-un tarziu adormi. A doua zi dimineata, Corina se trezi, se dadu jos din pat si fugi repede in sufragerie sa vada ce i-a adus Mosul. Din bucataria casei se auzeau voci si rasete. – Oare cine-o fi la noi in vizita? se intreba Corina! Cred ca vreo vecina de-a bunicii. Cu pasi inceti si cu ochisorii somnorosi, tinand in brate o papusa imensa, mergea strigand: – Bunica, bunica! Uite ce papusa mare mi-a adus Mosul!, deschise usa la bucatarie si cand… ce sa vezi, in bucatarie era mami si tati. Scapa papusa jos din brate si plangand stiga: – Mami, tati! si sari in bratele parintilor. Ii imbratisa si printre lacrimi ridica ochii inspre cer si spuse: multumesc, Mosule! Din pacate sunt multi copii ca si Corina.
Iata!Noaptea de Craciun!Nimic mai frumos decat o alinare usoara de la Mos Craciun! Ma trezesc!Eu nu-l cunosteam dar speram sa-l vad!Vai dar era un mosneag gras de nici nu incapea pe usa!Cum o fi intrat? Cand m-a vazut a luat-o la fuga de zguduia casa.Nu l-am mai vazut!Dar am vazut o musca imbracata in Mos Craciun! Mi-am dat seama ca nu voia sa fie vazut!!Copii credeti in Mos Craciun!Chiar exista !Daca nu ma credeti uitati-va pe 24/25. Aveti grija sa nu il speriati!
mai dar de unde ai copiat povestile astea ,ca sunt intise rau cu placa.
Timpu ,timpul a trecut si iata-ne din nou in ajun de craciun.Fiecare din noi speram sa primim unn cadou cat mai frumos si mai special, pentru copilu din noi. Totusi satul meu are un aer de poveste, plin de mister si farmec; gerul de afara a inghetat tot pana si casele oamenilor sunt pline de promoroaca, dar iubirea din sufletu fiecaruia topeste gheata din jur. Copacii trosnesc de frig si sunt icarcati de zapada. dar “spiritu craciunului” ii face sa le treaca de raceala din natura. iar stelele pline de caldura cereasca zambesc fericite tuturor lucruriloar de pe Pamant, inclusiv noua oamenilor pentru a fi mai buni si mai darnici. Bradul un simbol al puritatii divine se pregateste sa fie impodobit cu multe ornamente stralucitoare,care sa lumineze casa fiecaruia.
A FOST ODATA CA NICI ODATA UN TANAR CARE SE NUMEA CRACIUN .EL LOCUIA INTR-UN SATUC MIC SI NEFERICIT.COPIII NU AVEAU JUCARII SI NU AVEAU CU CE SA SE JOACE.O LEGENDA SPUNEA CA EXISTA O FLORE CARE SE NUMEASTE CRACIUNITA.DACA AI ACEA FLOARE PUTEAI SA-TI PUI ORICE DORINTA VREI.TANARUL CRACIUN A AFLAT DE ACEASTA LEGENDA SI A PORNIT IN CAUTAREA EI.A MERS CRACIUN IN LUNG SI-N LAT PESTE MARI SI TARI,PESTE MUNTI SI CAMPI.CAND TRECEA PRINTE MUNTII CEI INALTI IN VARFUL UNUI MUNTE,A VAZUT O FLOARE ROZA SI MARE.EL S-A GANDIT CA ACEEA ESTE FLOAREA PE CARE O CAUTA EL.A URCAT MUNTELE SI PANA IN VARF I-A LUAT TREI ZILE SI TREI NOPTI.CAND A VAZUT FLOAREA TANARUL CRACIUN A VRUT SA O SCOATA DIN CREASTA GROASA A MUNTELUI,IN FATA LUI A APARUT O ZANA .EA I-A SPUS ASA: -DRAGA CRACIUN EU SUNT ZANA CARE PAZESTE ACEASTA FLOARE.CA SA IEI ACEASTA FLOARE TREBUIE SA RUPI O VRAJA.TREBUIE SA MA SARUTI SI VEI PUTEA LUA FLOAREA. -DA ZANA DRAGA.ASA AM SA FAC. CRACIUN SARUTA ZANA SI ACEASTA SE TRANSFORMA INTR-O PRINTESA FUMOASA.CU PARUL BALAI SI CU OCHII ALBASTRI CA SENINUL CERULUI.EA II DATE VOIE SA IA FLOAREA.CRACIUN O LUA .ATUNCI EL ISI PUSE TRI DORINTE .PRIMA LUI DORINTA A FOST SA DEVINA MOS CRACIUN,A DOUA CA PRINTESA SA DEVINA NEVASTA LUI SI SA SE NUMEASCA CRACIUNTA,IAR ULTIMA DORINTA FUSE CA DE ACUM SA AIBE TOTI COPIII JUCARII SI TOT CE ISI DORESC.MOS CRACIUN A TRAIT CU CRACIUNITA PAN’ LA ADANCI BATRANETI SI POATE MAI TRAIESC SI ACUM.ASTA A FOST POVESTEA LUI MOS CRACIUN.
frumos,era sa pling de emotie
ESTE IARNA,….. BABA IARNA A INCEPUT SA-SI SCUTURE COJOCUL INCOVOIAT CU COLB DE CULOARE ALBA CARE SE ASTERNE IN TIMPUL CELORLALTE ANOTIMPURI… FULGII JUCAUSI PRESARA MARGARITARE DIN CERUL PLUMBURIU. – SUS, PARCASE BAT NORII CU…PERNE! SPUSE SYNIOR. -DA, VEZI CE MINUNAT ESTE…?SPUSE MAMA. FULGII ZDRENTUITI CAD… PRESARATI U CRISTALE PE PAMANTUL ACOPERIT CU UN STRAT GROS DE GHEATA LUCITOARE SI TRANSPARENTA…. -CE SUNT… FULGII?? INTREABA SYNIOR -FULGII SUNT…,STATU OLEACA MAMA PE GANDURI… SUNT LACRIMI INGHETATE! AFARA NINGE,NINGESI IAR…NINGE,IAR SYNIOR SE UITA UIMIT LA JOCUL FULGILOR. SEARA SOSI… SYNIOR SE DUSE LA CULCARE,VISAND .. CA DACA IN FIECARE AN DESCOPERA CATE CEVA NOI LA IARNA INSEAMNA CA LA ANUL VA MAI DESCOPERI CEVA… SI CINE STIE?? POATE IN FIECARE AN …. VISA CUM FULGII ERAU TRANSFORMATI DE O CRAIASA IN SLUJITORII EI. CAND SE TREZI TOTUL REVENI LA NORMAL.
Cand arde soarele de mai, Cand vantul iernii geme, Maretul brad pe-naltul plai Sta verde-n orice vreme! O radacina de colos Si-a sfredelit in stanca Si de pe piatra, maiestuos, Mai sfredeleste inca! De mult cu stanca de granit El s-a facut tot una, Si pe-amandoi necontenit Ii zguduie furtuna. Si lemn si piatra la un loc Verdeata-i ne-ntrerupta Aspira ger,indura foc Cu trasnetul se lupta! La piept cu viforul turbat La cap cu norul rece, De-atatia ani nestramutat El tot asa petrece. De-ar fi sa-i dati in vai adanci Odihna dezmierdata, Rapindu-i visele si stanci L-ati omori pe data. Cand arde soarele de mai, Cand vantul iernii geme, Maretul brad pe-naltul plai Sta verde-n orice vreme!
Era odata un copil care urma sa se nasca.Intr-o zi el l-a intrebat pe Mos Craciun care tocmai venise: “-Mosule, mi s-a spus ca ma vei trimite pe pamant maine,dar spune-mi te rog ,cum voi trai eu atat de mic si neajutorat? ” Acesta ii raspunse ,zambind: ” -Din multimea ingerilor am ales unul pentru tine.El te asteapta cu drag si va avea grija de tine.” “-Dar,Mos Craciun,aici in cer,eu nu fac altceva decit sa cant si sa zambesc.Este suficient pentru mine ca sa fiu fericit.Si cum voi reusi eu sa-i inteleg pe oameni?Eu nu le cunosc limba…” “-Ingerul tau iti va spune cele mai dulci si frumoase cuvinte pe care le-ai auzit vreodata.Cu multa rabdare si dragoste,ingerul tau te va invata sa vorbesti.” “-Si ce voi face cand voi vrea sa vorbesc cu tine?” “-Ingerul tau iti va impreuna miinile si te va invata sa te rogi.” “-Am auzit ca sunt oameni rai pe pamant.Cine ma va apara?” Raspunsul nu ezita nicio clipa: “-Ingerul tau te va apara chiar cu riscul propriei vieti.” “-Dar eu voi fi mereu trist,pentru ca nu te voi mai putea vedea?” “-Ingerul tau iti va vorbi adesea despre Dumnezeu si te va invata drumul care te va conduce spre El, chiar daca eu iti voi sta mereu alaturi.” In acel moment era multa pace in cer,iar vocile de pe pamant de abia puteau fi auzite.Atunci,in graba,copilul intreba incet: Acesta il mangaie cu privirea sa blanda si zise: “-Numele ingerului tau nu are importanta.Tu il vei numi pe ingerul tau:MAMA.Acel inger va veghea asupra ta toata viata sa! Aceasta a fost lectia lui Mos Craciun”
Ningea…cadeau fulgii,se asezau pe masina,oamenii se strangeau la ferestre si simteau mirosul de zapada….dar ,ce se-aude?Deodata se-ntrerupse curentul…nu,nu asta se auzea,se auzea de fapt un caine care rupea din pantalonul unui domn..acel domn furios se hotari sa ii trasneasca ditamai bata de baseball in capatana si apoi sa fuga..”de la locul faptei”.Oamenii de la geamuri,furiosi,se hotarara sa sune…nu,nu la protectia animalelor,si la teractari animale,pentru ca ocupa spatiul public(cam sadic,dar daca vrea sa muste omul ce sa-i faci)…si trecand pe-acolo o camila cu 4 cocoase…de jucarie,a unui copil venit din olanda,o doamna se impiedica de ea si cazu frontal in zapada…Cum simte mirosul zapezii se indragosteste de ea,si incepe sa arunce cu bulgari trigand”a venit Craciunul baaaah”Si toti orasenii de la geamuri o rupsera la fuga pe scari sa iasa la o plimbare si la o bulgaruire prin zapada.Craciun fericit!
Sub cetina verde de brad, aroma de Craciun, sub fulgii care-n pace cad, si rugaciuni ne spun, un mic copil cu ochii mari, statea si astepta, privind in zare undeva, privirea ii sclipea, un biet copil cu soare-n ochi cu buze rosii tremurande, ce astepta cuminte foc, minuni de nu stiu unde ! Dar zarea alba larga e, si frigul se-nteteste, in jurul lui doar vantul sec in soapte povesteste. Iar fulgii mici si jucausi ii canta un colind, sunt ingeri firavi ce danseaza in hora se tot prind, dar copilasul este trist, caci nimeni nu-i cu el, doar un catel prin nea fugind, il bucura nitel. Pe micul chip prea abatut, cu bucle ca de aur, ce-n ochi, mici indoieli ascund, si-n suflet un tezaur, un gand umbreste a lui chip, copil nascut din vise, avand in suflet aripi largi spre zbor mereu deschise, dar singur e, cine sa-i spuna, ca astazi e Craciun, ca-n iarna asta chiar de-i singur un Mos este pe drum ? Si-atunci trimite Doamne ingeri, in ochi inlacrimati, si fa iubirea sa incalzeasca pe cei infrigurati, nici un copil sa nu stea singur in seara de Craciun, asculta-mi rugamintea Doamne si fa minuni acum ! Si da-i raspuns la intrebari, unui micut copil, sa simta cum un Mos Craciun pe geam intra tiptil, si bucuria sa-i sclipeasca in ochii inocenti, macar un vis sa -nlocuiasca acei parinti absenti !
de unde ai copiat?
Vreau sa astern pe hartie, povestea Craciunui de anul trecut, 2008, cand, dupa slujba de la biserica, ne-am adunat cu totii la mine acasa sa servim din bucatele atent pregatite cu cateva zile inainte si dupa cateva momente, cineva a propus sa dam o fuga in Poiana Brasov, sa ne bucuram de aceasta sarbatoare la maxim si printr-o imbulgareala si o un sanius zburliu. Noi suntem din Braila, asa ca persoana respectiva ne-a imbarcat pe toti in microbuzul propriu si am plecat inopinat catre Poiana.
Nu eram decat vreo 12 persoane, plus vreo 6 copii si dupa vreo 3-4 ore am ajuns in Poiana, unde era zapada cat vedeai cu ochii, la noi in Braila nu ninsese deloc, apoi am inceput sa ne jucam precum copii mici si sa ne bucuram de zapada si de partiile aglomerate.
Cu chiu cu vai am reusit sa gasim cazare in Poiana, iar seara am gasit loc si intr-un restaurant unde urma sa servim o gramada de bunatati, totul stropit din belsug cu vin si sampanie.Problema era ca, in goana mare in care am plecat de acasa, am uitat sa imi iau de acasa trusa de coafura, nici macar o clama de par nu aveam si cat stateam eu si ma plangeam si cautam la celelalte femei ceva cu care eram, sa ma aranjez pentru cina de la restaurant, sotul meu a dat o fuga pana la targul/bazarul din Poiana si mi-a facut cadou o placa de par, ieftina de altfel, cu care sa ma aranjez pentru ocazie si cu care am reusit sa salvez situatia.
Apoi am mers sa ne plimbam prin Poiana si sa ne bucuram de frumusetile locului, apoi am mers la hotel si dupa o binemeritata odihna, dimineata am plecat spre Braila, foarte suparati ca nu mai puteam ramane, pentru ca trebuia sa mai mergem si la serviciu, unii dintre noi.
Speram ca si in acest an sa refacem nebunia de anul trecut si sa ne bucuram de sarbatoarea de Craciun, doar ca de aceasta data sper sa plecam pregatiti.
Nu am o poveste a mea, dar am o dorinta… si daca aceasta se va indeplini, atunci, voi face ca ea, sa aiba cea mai frumoasa poveste de Craciun! I-as face cel mai frumos brad, si ar avea cel mai drag Mos Craciun.
As vrea ca anul urmator, asta sa fie cadoul meu de la Mosu: cea mai de pret si cea mai speciala, o dorinta careia ii voi oferi cea mai frumoasa poveste. Asta mi-am dorit si anul trecut, si acum doi ani, si acum trei ani, si anul asta… Mosu’ mi-a adus cadouri multe si frumoase pentru ca stie cat de mult imi plac, dar nu mi-a adus acel ceva.
Ii mai dau Mosului o sansa pana anul urmator, daca nu, cum il prind cum ii intind barba cu placa.
PS: Sau ar trebui sa ma i-au de barza? Hmmmmm!
Povestile au vibratia puritatii, de aici si forta lor. Uitam multe in viata, dar nu uitam povestile copilariei.
O poveste adevarata este o calatorie din suflet catre suflet. Ca efect terapeutic, echivaleaza cu o rugaciune. Si, ca orice rugaciune, se asimileaza in structura fiintei pana cand, chiar fara sa fim constienti de asta, povestea se desfasoara de la sine, ca si respiratia.
O poveste e ca o dimineata: linistitoare, senina. Stim ca totul e abia la inceput. Stim ca lucrurile sunt bune, iar cele mai putin bune se pot indrepta. Doar timp este!
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste. Ne dam seama ca suntem personajul care a cutreierat mari si tari ca sa se intalneasca, fericit, cu sine.
Indiferent de varsta, noi credem in Mos Craciun. Daca nu credem, cum sa vina? Personal, intrucat consider ca am fost cuminte, am intocmit o scrisoare frumoasa, pe hartie trandafirie, pe care vreau sa i-o trimit. Numai ca am ratacit adresa. Dar pana o v-oi gasi am sa ma gandesc ce sa-i cer mosului
Cel mai frumos Craciun a fost la tara la bunici. Eram copil si nu ma mai saturam de atata zapada, de fulgii mari ca niste stelute vrajite! Parca zapada era mai alba si mai moale ca niciodata. Se auzeau sanii cu zurgalai, colinde, voci cristaline de copii. Impreuna cu bunica impodobisem cel mai mare brad, in casa mirosea a cozonaci, a vin fiert si a brad. Eram cel mai fericit copil, Mos Craciun imi adusese multe cadouri,dulciuri si jucarii,dar parca imi parea rau ca adormisem si nu-l vazusem cand intrase pe horn. Dar speram ca anul viitor sa mai cresc un pic si sa-l pot surprinde. Anii au trecut, dar inca nu l-am surprins pe Mos Craciun intrand pe horn. Dar nu-i nimic, inca il mai astept!
POVESTE DE CRACIUN
ORA 06:00 pm
TATA: Grabeste-te Anca..lasa naibii chiestia aia din mana ..
ANCA: Asteapta! Lasa-ma sa imi indind parul ! VAAAAAIIII ! Mi s-a stricat placa.. Cum o sa arat acum .. chiar de Craciun…( plansete )
TATA: nu iti mai iau alta….
FOARTE TRIST !
astfel…merit si eu una NOUA
In imaginatia mea .. O fata se intalneste cu un baiat nu are niciunul parul intins si arata groaznic…Dupa ce “Mos Craciun“ le aduce cate o place de intins parul se intalnesc din nou ..si isi dau seama ca placa de par poate sa schimbe o relatie .. sincer mi sa strikat placa si as vrea ca mosul sa imi aduka alta .. help me:*
Sarbatorile sunt un prilej de bucurie pentru toata lumea.Craciunul e intradevar o sarbatoare frumoasa ,dar nu e anotimpul meu preferat.
Din cauza umiditatii parul meu se increteste foarte tare si nu reusesc in perioasa srabatorilor sa il tin mai mult de cateva ore drept.
As putea sa spun ca totul e frumos in jur,de la copacii plini de omat ,bradul impodobit pana la mirosul de cozonac facut de bunica.Dar in ziua de azi imaginea conteaza foarte mult si nu sunt asa de incantata de sarbatori daca nu am o imagine impecabila.
Pentru majoritatea oamenilor, Craciunul reprezinta o simpla zi in care pur si simplu mananca, au o reuniune cu familia, se distreaza alaturi de ea.Desi Craciunul inseamna nasterea singurei persoane care te intelege si te iubeste orice s-ar intampla, oricum ai fi tu, Craciunul este bineinteles un motiv de sarbatoare, doar S-a nascut Domnul Iisus Hristos si asta trebuie sarbatorit.Craciunul inseamna reuniune, inseamna adunarea tutor persoanelor dragi in jurul tau mai pe scurt inseamna iubire.Pentru ca asta face Dumnezeu, ne iubeste.
Minunat…asadar sa va povestesc o iarna, un Craciun care m-a intins pe omatul mare si pufos intr-o zi la colinda.
)
Bunicul meu ne facuse rost, mie si verisoarei mele de cate un clopot de la un cioban care avea oi…si vorba ceea, nu era un clopotel, ci mai degraba o dictamai talanga..ca abia o puteam clincheni cand cantam colinda, ca nah, eram si noi micute, aveam in jur de 7 anisori, eram slabute si infofolite pana-n gat ca era un ger…mama doamne, de nici nu=ti venea sa iesi din casa, ci mai degraba sa stai intins in patul din odaita buniciilor, langa soba.
Asadar, revnind la colinda noastra, ajunsem noi la poarta unei matusi de=a mele de data asta, care nah, si ea femeie cu minte creata, cand sa ne “omeneasca” si pe noi cu cativa banuti mie imi dete mai mult decat ei cu cativa lei chiar…A pus vara-mea o fata lunga lunga la mine, am multumit si am plecat, cand eu mai in fata ei, deodata vad stele verzi si albastre parca..si rosii si negre si albe si nici nu mai stiu, ca poc..am cazut lata jos in zapada pufoasa, si totul locul se inrosise parca asa ca in povestea Albei ca Zapada..:)) A venit bunicul si m=a adunat de pe ulita si m-a intins pe patul lui la caldurica, si imi aduc aminte ca ma freca bunica cu niste spirt sau tuica pe nas..si ma ustura si ma durea si capul atat de tare ca eram tare ametita si nu stiam ce se petrecuse..Iar bunicul cu o carpa ce mirosea a gaz imi freca capsorul, ca-mi curgea sange..:D
Abia cand mi-am mai revnit si eu am aflat ca vara-mea imi dete o talanga in cap de ma lesinase.:)) Si va dati seama pentru ce, de parca eu eram vinovata de prostia ce o facuse tusi-mea, vezi Doamne… Si pentru cativa lei ma lasase ea lata acolo jos, imi luase suta mea albastra si fugi la bunicul sa-i spuna ca eu am alunecat si m-am lovit la cap.
Aha, las’ ca dupa aceea isprava dumneaei draguta de varuta, iesi la iveala si si-a luat o chelfaneala si o mustruluiala de la nasu’ (tatal ei) de m-a urat toata iarna si o vara intreaga de atunci.
Vezi ca pana si o talanga te poate intinde…pe zapada.
A fost totusi un Craciun frumos, caci l-am facut la nasi (parintii ei, a scumpei mele varute) iar Mos Craciun a fost un pic mai darnic ..cu mine!
In sfarsit sosise mult asteptata Zi de Ajun. Cat de mult ne bucurasem eu si sorra mea pentru ea, caci mai aveam de asteptat sa vina seara. Eram in camera noastra, cand dincolo de usa se auzeam niste zgomote mici. ” O fi venit Mosul?” intrebam eu..”Stai sa ma uit pe gaura cheii”, spuse ea.
“Nu,nu face asta..nu este frumos”, i-am spus “se va supara Mos Craciun pe noi si va lua darurile si va pleca apoi”.
Apoi mai tarziu am auzit un kling kling, ca de clopotei si am iesit repede repede..cand am ramas uimite la bradutul nostru frumos impodobit, dar mai ales la ceea ce se afla sub el. Erau cateva pachete frumos ambalate si colorate, si pangliate cu fundite rosii, iar cand am deschis cadourile am gasit atatea jucarii si hainute ca eram cele mai fericite, si am gandit noi atunci, ca Mos Craciun primise scrisorile noastre si de aceea a stiut el cum sa ne aduca tot ce ne dorream.
Mami ne-a luat in brate si ne-a pupat si tati la fel si am fost atat de fericit impreuna, a fost un Craciun minunat, am canatat colinde si totul era foarte frumos, plus de asta am avut parte si de multa multa ninsoare…:)
Daca esti cuminte si il astepti pe Mosul discret, el iti va aduce tot ceea ce iti doresti..!
Craciun fericit! :*
La o margine a Orasului sa nascut un print sa ne mantuiasca ,si plangea cu durere in bratele lui mama sa iar mama sa o alinta cu vorbe dulci si cantecel despre mesia,iar totii magii au venit sa se inchine cu darurii multe pentru printul de la marginea unui oras,iar mama find fericita di vesela finca sa nascut mantuitorul lumii acesteia lumii.Desi era fara nimic prin magii au primit de toate pentru micutul printisor.
Se întâmpla în urmă cu 25 de ani….Pe vremea aceea tocmai împlinisem 10 anişori şi cu toate că la şcoală eram învăţată ca în noaptea de Ajun să îl aştept pe Moş Gerilă, eu continuam să îi trimit scrisori lui Moş Crăciun….
În apropierea vacanţei de iarnă, după serbare, le-am spus colegilor că i-am trimis moşului o scrisoare în care l-am rugat frumos, dacă poate, să îmi aducă o pereche de patine cu rotile. În acel moment toţi copiii au început să râdă de mine şi mi-au spus că Moşul…nu există…că…de fapt….părinţi sunt cei care pun cadourile sub brad…Mi-au adus atâtea argumente, încât la un moment dat, am lăsat, ruşinoasă, capul în jos şi am plecat către casă.
Nu vă puteţi imagina câtă tristeţe era în sufletul meu de copil. Mă simţeam minţită, păcălită, penibilă. Eram profund dezamăgită. Toată magia Crăciunului dispăruse.
Când părinţii mei au venit acasă de la serviciu, cu lacrimi în ochi, le-am spus: M-aţi învăţat să nu mint, dar voi ce faceţi?..M-aţi minţit atâţia ani, făcându-mă să cred în ceva ce, de fapt, nu există…m-am făcut de râs.Am fost de-a dreptul penibilă în faţa colegilor mei…Nu mai am nevoie de niciun cadou, de niciun brad, de nimic….În acel moment, mama a intervenit spunându-mi: “Cum vrei tu…dacă tu crezi că noi te-am minţit, atunci nu mai are niciun rost să mai cumpărăm şi să împodobim bradul…oricum era o cheltuială în plus, pentru care făceam eforturi ca să ne-o putem permite….”.
Cu toate că eu fusesem cea care am spus că nu mai am nevoie de nimic, după 2 zile, deja regretam…Priveam pe fereastră şi vedeam în alte case luminiţe vesele şi colorate, brăduţi împodobiţi, iar casa mea părea aşa de pustie şi lipsită de viaţă…Mă gândeam că poate, totuşi există Moş Crăciun…Mă simţeam oarecum pedepsită pentru necredinţa mea. Atunci s-a întâmplat o minune…
Era 24 decembrie. Mama lucra în schimbul de după-amiază. Acasă eram doar eu şi tata şi pentru că fulgii mari de zăpadă se aşternuseră peste tot, într-un strat gros de câţiva zeci de centimetrii, l-am rugat să mergem împreună în parc, la derdeluş…Ne-am întors după aproximativ o oră şi….ce credeţi?…
Când am intrat în casă, am ţipat de bucurie şi am apoi am înlemnit de uimire….În faţa ferestrei era un brad imens al cărui vârf se oprea în tavan…era împodobit cu cele mai frumoase globuri roşii în formă de steluţe pe care le văzusem vreodată, de jur împrejur beteală aurie,iar printre crenguţe sclipeau ca nişte licurici, luminiţe mici şi galbene. Sub brad era o cutie mare, roşie, legată cu o fundă aurie…iar în interiorul ei…mult dorita pereche de patine cu rotile…Uitându-mă mai atent, am observat pe una din crengile bradului un plic. L-am luat, l-am sucit, l-am răsucit…nu scria nimic nici pe o parte, nici pe cealaltă, avea doar o ştampilă pe care era imprimat…”Polul Nord…”. La îndemnul tatălului meu am deschis plicul…înăuntru…doar câteva rânduri…..”Draga Moşului, eu exist doar pentru cei care cred cu adevărat în mine…nu mai căuta explicaţii….Crăciunul e magic….înseamnă bucurie…păstrează-mă în sufletul tău de copil, fii ajutorul meu, pentru că, altfel…eu nu voi mai putea să aduc bucuria în casele oamenilor…”…semnat…Moş Crăciun
Vine craciunul! Toata lumea asteapta cu nerabdare aceasta sarbatoare! aproape nimeni nu mai stie de ce este o sarbatoare atat de asteptata; poate din cauza cadourilor nenumarate pe care ne asteptam sa le primim, poate datorita reunirii familiei, revedrea persoanelor dragi, si alte multe astfel de dorinte care parca se indeplinesc intr-o seara magica. Dar sa nu uitam ca de fapt craciunul este sarbatoarea sperantei, renaterii si poate speranta ca ni se vor indeplini dorintele marunte, cum ar fi o lume mai buna, lipsita de materialism. Sa nu uitam ca nu toti dintre noi sunt la fel de norocosi (sau cum ar spune unii dintre noi “ghinionisti” pentru ca nu am primit cadoul pe care il asteptam de fapt), unii chiar nu stiu ce inseamna craciunul. Intind mana in speranta ca persoana care are cosul plin de bunatati le va da si lor o bucata din “fericirea” lor, astfel aducand un zambet pe fetele lor.
M-am hotarat anul acesta voi imparti cadouri celor dragi doar din suflet, iar ca sa nu se supere ca nu au primit cadoul mult asteptat vor primi toti la fel: ZAMBETE din suflet, IMBRATISARI calde- cat sa le tina de cald intr-o iarna lunga si grea, VORBE – DULCI de care sa isi aduca aminte si pe MINE cum nu m-au mai vazut niciodata.
Banii care ar fi fost destinati pentru cadouri scumpe sau ieftine (dupa buzunar) voi incerca sa fac CADOURI persoanelor care au mai multa nevoie decat oricare dintre noi (sa nu uitam ca sunt persoane care nu au idee ce este internetul,daraminte sa aiba ocazia sa deschida un calculator, o pagina de internet, sa trimita mail-uri, sa tina legatura cu persoanele dragi-dar sunt departe) SA NU UITAM ESTE MULT MAI USOR SA FACEM OAMENII FERICITI DECAT NE IMAGINAM! (si mult mai ieftin)
E iarna,e Craciunul iar,nici nu stiu cand a trecut anul,cu bune si cu rele.Magia sarbatorilor ma invaluie iar si o liniste sufleteasca ma cuprinde chiar daca am multe pe suflet.E seara magica si ma pregatesc de colindatori,ma imbrac elegant,ma aranjez intinzandu-mi parul cu placa si astept nerabdatoare sa sune la usa.Copilasii apar rand pe rand,ma colinda frumos si ma emotionez de fiecare data.Aranjez masa si ma pregatesc de cina cea de taina,ce poate fi mai frumos?!
Ce este de Crăciun? It is tenderness for the past, courage for the present, hope for the future. Este de sensibilitate pentru trecut, curajul pentru prezent, speranta pentru viitor. It is a fervent wish that every cup may overflow with blessings rich and eternal, and that every path may lead to peace. Este o dorinţă fervent că fiecare poate să se reverse paharul cu binecuvântările bogate şi veşnică, şi că fiecare cale poate conduce la pace.
Povestile au vibratia puritatii, de aici si forta lor. Uitam multe in viata, dar nu uitam povestile copilariei.
O poveste adevarata este o calatorie din suflet catre suflet.
Craciunul- sste timpul bucuriei, al zambetelor luminoase, al beculetelor colorate din brazii impodobiti feeric, al florilor de gheata de pe geamuri, care sclipesc in mii si mii de culori, al horei fulgilor de nea, al clipelor de veselie impartite, in jurul bradului, cu toti cei dragi, al emotiilor coplesitoare la gandul darurilor care abia a doua zi vor fi dezvaluite, al covrigilor, nucilor, merelor si portocalelor impartite cu darnicie… Dar, mai ales, e timpul colindelor. Colinde se aud pretutindeni, in case, in curti, la porti, la fiecare colt de strada.
Era dimineata zilei de Craciun..si un sentiment de singuratate mi-a invadat sufletul.Stiam de unde vine acest sentiment…a mai trecut un an iar eu tot singura eram.Nu aveam pe nimeni in jurul meu, nimeni cu care sa-mi petrec Craciunul ..sau o zi normala din viata mea.Ce poate fi mai trist decat ca ziua Sfanta a Craciunului s- o petreci singura ? de fapt…eram eu si televizorul.
Seara s-a lasat, usoara, imbracand cu umbre minunea argintie a micutului oras acoperit de zapada. Casele raspandite pe dealuri, purtand cusme de nea, par niste mosneguti atipiti. Totul este incremenit intr-o liniste de inceput de lume, peste care cad fulgi mari si pufosi, ca intr-un basm povestit la gura sobei. Fumul se inalta, usor, din hornuri, iar in aerul rece pluteste un miros placut, de lemn ars, amestecat cu parfumul de vanilie al cozonacilor care se pregatesc in fiecare casa.
Dar deodata imi suna telefonul…o veche prietena ma invita in oras..din cauza starii mele o refuz…dar ea insista si ma hotarasc sa merg cu ea.
A fost cea mai minunata seara de Craciun..deoarece l-am cunoscut pe EL, cea mai minunata persoana.Este cel care de atunci in fiecare zi sta cu mine, ma sprijina ma incurajeaza unde vede ca nu razbesc.
Si de atunci viata mea s-a schimbat…si spun tuturor ca magia sarbatorilor de iarna chiar face minuni!!!
Fulgii albi incep sa cada,
Mos Craciun ca sa ii vada.
Sa stie sa pregateasca,
Bradul sa-l impodobeasca.
Mosule,sa stii te-astept:
Ti-am luat si un medicamentt.
Mi-a spus mama ca tusesti.
Asa e cand racesti.
Ti-am luat si un fular,
Sa-l pui la nasuc macar.
De ce nu te ingrijesti?
Vezi ce rau e cand racesti?!
Uite, cand sunt eu racita
Mami tare mult se agita
Imi da ceai,imi face frectii,
Si apoi trece la injectii.
Insa….nu te-as sfatui
Nu-i asa ca dor copii?
Mai bine te ingrijesti,
Ca noi cu drag te asteptam
Cu cadouri sa sosesti.
Mos Craciun se grabeste
Daruri multe pregateste
In saci multi cu jucarii
Pentru voi iubiti copii
Fulgii albi incep sa cada
Mos Craciun ca sa ii vada
Sa stie sa pregateasca
Bradul sa-l impodobeasca.
Publicitate
Retete de post
Ciuperci umplute cu spanac
Prajitura cu mere de post
Tort de post
Chiftele de post
Drob de legume
A sosit Craciunul!
O, ce bucurie!
Tu ne-aduci, Iisuse,
Har si veselie.
Ce frumos e bradul,
Ce frumos e tot!
O, ce bucurie, parca nu mai pot.
Noi avem hainute
Albe si frumoase,
Jucarii si paine,
Case calduroase.
Dar atatia, Doamne,
N-au nici foc, nici casa,
Nici maicuta buna,
Nici hainuta groasa.
Da-mi inima buna
Tu, Iisuse, mie,
Sa-mpart cu saracii
Marea-mi bucurie.
Toti de-ar face astfel
O, ce sarbatoare!
N-ar mai plange nimeni,
Ca-i sarac si n-are.
Publicitate
Retete de post
Ciuperci umplute cu spanac
Prajitura cu mere de post
Tort de post
Chiftele de post
Drob de legume
Dragi copii, vreau să vă spun
O păţanie ciudată,
Nu încep cu-a fost odată….
S-a-ntâmplat azi, în ajun,
Şi-am gândit că-i oportun….
E-o poveste-adevărată,
Ce atestă înc-o dată
Că există Moş Crăciun :
Coborând cu-n lift, mai mare,
Fi’nd la un hotel cazat
Să n-ajungă-ntârziat
Moşu’ pe la fiecare,
A zărit, fără să vrea (?!)
Pe podea, şezând ca mută,
O hârtie…..de o sută,
Nou nouţă, mirosea (!)…
Tot în lift, privind în jos,
Mai era şi-un avocat,
Drept, cinstit, sărac uscat,
Îmbrăcat nicicum fălos,
Şi-o muiere,-aşa tăcutăăă,
Văduvă, fără păcat,
Cu un gând mereu curat,
Sfântă…pe aceeaşi rută,
Iar în colţ, privind pe şest,
Şi-un sergent, cu multe clase,
Incorupt până la oase,
Poliţai foarte onest ;
Şi în liniştea acută,
Coborând încetişor
Într-acel elevator,
Priveau toţi patru la sută,
Până jos, în hol, se ştie,
Când în lift n-a mai rămas,
Luând-o toţi frumos la pas,
Nicio urmă de hârtie (!)……
Dar, minune, dragii mei !
Cine credeţi c-a predat
La recepţie pe dat’
Suta, din câţi fură ei ?!
Moş Crăcuin ! E-adevărat !
Ceilalţi trei, de v-am vorbit,
Nicicând nu s-a auzit
Să fi existat vreodat’ !
Departe, într’un târg, printre strãini,
Pe-o stradã grea de bucurii si lume,
Gãtiti cu daruri multe si lumini
Trec vechii crai în splendide costume,
Si cântã despre-un staul, despre-o stea,
- S’audã pânã si Irod nebunul… –
Ca azi se naste’n iesle Mesia
Si mâine e Crãciunul…
I-atâta voie bunã azi pe stradã
De parcã-i toatã zarea o colindã,
Si’n fulgii mari si lenesi de zãpada,
Copiii fug si-aleargã sã se prindã.
Si Mos Crãciun cu marea lui desagã
Nu-l trece cu vederea pe nici unul,
Cã lui i-i astãzi toatã lumea dragã
Si mâine e Crãciunul…
Intr’un târziu rãmâne strada goalã,
Doar un strãin mai stã lâng’o vitrinã
Privind pierdut risipa de betealã
Si splendida poveste de luminã:
Un biet pribeag, bãtut de dor si soarte,
Ce-si vede’n visuri Tara si cãtunul.
Sunt sase ani de când e dus departe.
Si mâine e Crãciunul…
Ci gândul lui e-acum de mult acasã:
Prin mari troiene el aleargã’n grabã
Infiorat de-o veste bucuroasã
Spre-un geam sãrac, c’o luminita slabã.
Acolo-i inima rãmasã’ntreagã!
Mai sunt trei pasi. Acum e numai unul…
E chiar sub geam si-i vede cum se roagã.
Si mâine e Crãciunul…
E ea! Mãmica! Lângã ea copiii,
Ingenunchiati tustrei lângã icoanã:
-Tu care rânduiesti pe morti si viii,
Stãpân a toate, fãrã de prihanã,
Azi toatã lumea-i numai rãni si sânge.
Opreste moartea si-amuteste tunul
Indurã-te de lumea care plânge,
Cã mâine e Crãciunul…
Pe cei cãzuti pe fronturi depãrtate
Pãziti de-o cruce albã si de-o cascã,
Pe toti cei ce-au murit pentru dreptate
Primeste-i Doamne’n linistea cereascã.
Iar celor dusi cu miile’n prinsoare
Ce nu mai stiu ce-i patul si dejunul,
Deschide-le si lor un colt de zare,
Cã mâine e Crãciunul…
Si de-i fi scris in marea-Ti carte
Noroc si pentru noi Ceresc Pãrinte.
Avem si noi pe cineva departe –
Si plâng tustrei, cu hohote, fierbinte.
-Desehide-un drum prin marea’ntunecime
Si ada-ni-l acasã pe tãtunul,
Cã suntem singuri si n’avem pe nime,
Si mâine e Crãciunul…
Sunt sase ani de chinuri si-asteptare:
-Ba vine azi, ba poate vine mâne.
Si cresc copiii’n viatã fãrã soare.
Tu stii amarul codrului de pâne.
Tu stii cum doare fata’n lacrimi arsã,
Si zi de zi se’ntoarce câte unul
Ci numai el nu face calea’ntoarsã,
Si mâine e Crãciunul…
El stã sub geam si-ascultã cum se roagã,
Ii vede-apoi cum stau tustrei la masã.
Copiii tin pe brat pãpusa dragã
Iar mama-i azi în haina cea aleasã.
Si’n locul unde stase mama mare,
Azi stã numai psaltirea si zãbunul.
Si-i o tãcere grea, ca la’ngropare,
Si mâine e Crãciunul…
Mãmico, spune Doina, într’o vreme,
Si-i sterge ochii dulce cu baticul.
Ce-ar fi sã-i spui lui Mos Craciun sã-l cheme,
Din depãrtarea lui si pe tãticul?
Si spune Dorul gales si cuminte:
-Ce-ar fi sã-i dãm scrisoarea cu lãstunul?
Si plâng tustrei mai gales ca’nainte,
Si mâine e Crãciunul…
El stã sub geam. Si-i arde’n lacrimi fata.
Si nu mai poate. Se repede’n usã :
Deschideti, Lerui-ler, cã-i dimineatã…
S’aude-un sgomot surd ca de cãtusã
Vitrina cade’n cioburi pe zãpadã.
Vin gardieni: “Nu face pe nebunul!
Ci hai cu noi. Te-ai apucat de pradã?”…
Si mâine e Crãciunul…
Departe, într’un târg, sub zãri strãine
Pe-o stradã’ntunecoasã si pustie
Pãseste’ncet, plângând printre suspine,
Un biet pribeag fãrã cãmin si glie,
Si-l nãpãdesc aducerile-aminte:
Era odatã soim pe’ntreg Cordunul…
Si plânge-asa si merge înainte;
Si mâine e Crãciunul…
Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.
Uite cum: Va spune Badea…
Iarna’n noapte, pe zapada,
El trimite câte-un înger
La fereastra ca sa vada…
Ingerii se uita’n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo’n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare…
Si de-acolo stie Mosul,
Cã-i siret el, lucru mare.
Anul trecut Mos Craciun a avut o mare dilema. Desi n-ai zice, ca doar e Mos Craciun.
Expert intr-ale cadourilor, a ramas in pana de idei atunci cand si-a dat seama ca nu stie ca sa ii daruieasca Craciunitei. El, Mos Craciun care aduce cadouri minunate tuturor copiilor, care este adorat pana la infinit de acestia, ramasese in pana de idei.
Ce sa faca? S-a gandit el sa vorbeasca cu toti spiridusii sa il ajute. Astfel pentru a-si da seama cam ce si-ar dori Craciunita, i-a pus pe spiridusi sa o pandeasca timp de trei zile. Trebuie mentionat faptul ca doamna Craciun nu i-a scris nicio scrisoare mosului cu ceea ce isi doreste , dat fiind ca mosul e chiar sotul ei.
Si au inceput spiridusii sa o pandeasca. Dar nu au vazut mai nimic interesant. Desi doamna Craciun cam avea probleme cu parul. Dat fiind ca acolo e Polul Nord, parul ei se cam imprastie in toate directiile, si nu mai e asa de draguta cum era cand era tanara. Si ea chiar vroia sa arate bine , pentru Mos Craciun. Avea de gand sa se impacheteze si sa se ofere cadou de Craciun lui Mos Craciun. Dar asa cadou…
A cautat ea pe net si a vazut ca e “Fashionable” sa iti indrepti parul, si vazuse multe poze cu femei cu parul drept. Asa ca, nefind foarte familiara cu tehnologia, nu a mai vazut ca exista si ceva special facut pentru asta. Asa ca ea a incercat sa si-l indrepte cum a putut ea mai bine: i-a pus pe spiridusi sa ii traga parul pana cand se indreapta, dar nu a mers. Dar a folosit fierul de calcat si i se cam indreptase parul. Acum arata impecabil pentru Mos Craciun.
Si atunci , spiridusii s-au dus la Mos Craciun si i-au spus ca Doamna Craciun vrea sa isi indrepte parul, iar lui Mos Craciun i-a venit sclipirea. El stia, bineinteles, despre placa de intins parul. A cautat cea mai bun placa de intins parul ,doar pentru sotia sa, si a gasit una, Braun parca se numea.
In seara de ajun, Mosul i-a pus placa Braun sub pom, iar Craciunita a gasit-o a doua zi. Nu stia pentru ce este, dar Mosul i-a explicat. Si atunci ea s-a dus repede si s-a indreptat la par, si-a pus o funda si apoi s-a dus la mos Craciun. Mosul a fost super incantat de cadoul primit.
Asa ca s-a gandit ca ar trebui sa faca mai multi barbati fericiti dandu-le femeilor cate o placa de intins parul. Era ca vinul rosu: bun pentru barbati daca il beau femeile.
Anul asta, Mosul a capatat o denumire noua: “Mosul Braun” si ofera o placa de par Braun Satin Hair Straightener with IONTEC celor mai creative femei. Bun pentru barbati!
O poveste e ca o dimineata: linistitoare, senina. Stim ca totul e abia la inceput. Stim ca lucrurile sunt bune, iar cele mai putin bune se pot indrepta. Doar timp este!
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste. Ne dam seama ca suntem personajul care a cutreierat mari si tari ca sa se intalneasca, fericit, cu sine.
Indiferent de varsta, noi credem in Mos Craciun. Daca nu credem, cum sa vina? Personal, intrucat consider ca am fost cuminte, am intocmit o scrisoare frumoasa, pe hartie trandafirie, pe care vreau sa i-o trimit. Numai ca am ratacit adresa.
Daca vreun copil citeste din intamplare aceste randuri, il rog sa ma ajute, sa imi impartaseasca adresa lui Mos Craciun. Pentru ca eu vreau sa ii trimit scrisoarea. Neaparat! Dar poate ca vine si singur. Eu sper. Am vazut la televizor ca lumea e plina de Mosi Craciuni. O fi existand o scoala a lor undeva, in Laponia, sau o pepiniera unde sunt crescuti?
Misuna peste tot, in toate tarile, in toate orasele, in aproape toate casele. Lumea il asteapta. El e prezent chiar si in magazine. Ce-o fi cautand Mos Craciun in magazine? Desigur, face cumparaturi pentru cei mici.
De unde sa aiba atatea daruri, daca nu din magazine? Se vede ca Mosul e bogat. O fi primit o mostenire, de poate cumpara daruri pentru toti copiii pamantului? Sau poate a aranjat asta direct cu Dumnezeu? Cine stie? E un mare secret! Mos Craciun cumpara de toate: ciocolata, portocale, jucarii si hainute. Oare mie ce mi-o fi cumparat?
Un cantec aureste si-o stea la geam se-aprinde
si-o ciocanire alba în visul dinspre strada.
Ce pas se mai opreste in gheata si zapada,
la casa zavorîtã de astazi sa colinde?
Pe lenesa beteala de trista promoroaca
aud colindatorii cu steaua de clestar
si inteleg ca-i steaua anilor limpezi, dar
o las pe sub fereastra sa lunece, sa treaca.
Si magica lui usa trecutu’ncet si-atinge
si vad un pom de aur cand se deschide usa…
Dar daca mana, grabnic, luminile le stinge
si smulge mandarina si toba si papusa?
Cine-a gonit din bradul cu inimi mici de stele
si n’a mai vrut din aur sa cheme inapoi
ingerii tristi de zahar si saniile moi
zambind cu Mos-Craciunii de turta dulce’n ele?…
S-au stins in brad luceferi si portocale’n mine.
Zac jucarii de vise pe fund uitat de lada.
In scrinuri vechi dorm ingeri si inimi de zapada
si zilele de aur ca niste mandarine.
Si doar colinda curge… De ce atata zvon,
cand mana ostenita nu-i face semn sa vina?
E mai adanc, cand ninge pe cantec si lumina,
peste colinda vietii si steaua de carton.
Afara s-a pornit o ninsoare ce acopera intregul sat.Stelute albe si reci fac o broderie minunata copacilor ce si-au pierdut haina verde.Prin valul de ninsoare merge un batran cu o barba alba si deasa,ce poarta o haina carpita si niste pantaloni rupti.Langa el mergeau doi copii la fel de necajiti ca batranul cu barba deasa. Batranul nu ii cunostea dar a intrat in vorba cu ei.A aflat ca cei doi copii necajiti faceau parte dintr-o familie de oameni saraci si parintii lor se certau mai tot timpul.Tatal lor a fost dus de multe ori la politie pentru ca o batuse pe mama lor.Batranului i se prelinse o lacrima calda pe obrajii lui batrani.Ii era mila de copii ce se chinuiau in fiecare zi sa mai traieasca. Curand mosul batran se opri la casa lui si ii pofti pe cei doi copii in casa lui,dandu-le mancare si intrebandu-i unde stau.Dupa ce au plecat cei doi musafiri sarmani, batranul a inceput sa mestereasca jucarii din lemn.A doua zi reusise sa faca un sac cu astfel de jucari din lemn si porni spre casa micilor copii.Era seara,caci se inoptase desi batranul porni de dimineata,dar drumul pana la casa copiilor era lung.Se opri la radacina unu copac si pentru o ora adormi.El visa cum Dumnezeu il felicita pentru lucrul minunat pe care il face.Acesta il rasplateste pe batran dandu-i puterea de a deveni Mos Craciun.Imediat batranul se trezi,dar nu mai era la fel.Nu mai avea aceleasi haine ponosite,ci niste haine rosii si o caciula la fel de rosie,iar in sacul sau nu erau jucari de lemn ci niste jucarii magice ce puteau vorbi se se puteau misca.Langa batran era o sanie si o multime de reni ce o conduceau.Mosul isi continua drumul catre casa copiilor in acea sanie magica ce zbura.Dupa ce isi termina treaba mosul se intoarse acasa,dar casa nu mai era la fel ci mai frumoasa si mai mare,iar inauntru erau 60 de pitici ce lucrau de zor la jucariile magice. Dumnezeu aparu in fata mosului si ii spuse: -Tu esti mos Craciun.Datoria ta de azi inainte este sa le dai copiilor tot ce isi doresc si de ce au nevoie.Ti-am dat si ajutoare:renii si piticii.SUCCES DE ACUM INAINTE AI GRIJA DE COPII SARMANI SA NU LE LIPSEASCA CE ISI DORESC!
…A fost odata, intr-o imparatie din inaltul cerului, si ploaie si vant si frig… Si, intr-o zi insorita dar geroasa, toate acestea s-au unit si au dat nastere unui fulg de nea. Stralucea ca o stea, era rece ca frigul naprasnic, se topea si se transforma in ploaie si, numai soarele stia sa-l faca sa zambeasca.
Dupa ce a crescut putin i s-a dat binecuvantarea si a pornit la drum in josul pamantului pentru a gasi un alt fulg cu care se putea juca in liniste… I s-a spus sa nu se increada in nimeni, sa se fereasca de caldura, sa se ascunda de soare dupa-amiezile sa nu piara, sa se joace doar cu semenii lui si, atunci cand va atinge pamantul, sa se aseze peste fulgul pe care il va iubi o viata. Fulgul cu care avea sa se topeasca pentru a se intoarce sus, la cei ce i-au dat viata. Fulgul a promis ca va asculta povata parintilo si a plecat…
In drumul sau a cunoscut mii de alti fulgi. Sute i-au fost antipatici, zeci i-au devenit amici si, foarte putini, prieteni. Alaturi de ei si-a continuat drumul si nu a incetat nico clipa sa caute fulgul cu care avea sa se topeasca. Steaua de zapada a cunoscut copaci si frunze si flori si fluturi. A cunoscut blandetea animalelor, ochii blajini ai oamenilor, bucuria copiilor ce-l vedeau acolo sus. A cunoscut case batranesti, a auzit colinde, a gustat cozonaci calzi, a ciocnit oua de Pasti. A cunoscut suferinta, dragostea si fericirea aparenta. S-a ascuns mereu de soare de teama sa nu piara. Asa cum promisese…
Intr-o zi insa fulgul s-a oprit… Si, odata cu el s-a oprit totul. Muzica, visele, dansul, veselia, suferinta, jocul copiilor. Culorile au palit, apele au incetat sa mai curga, pasarile sa mai zboare, vantul sa mai bata, ploaia sa mai ploua, zapada sa mai ninga…
Fulgul vazuse, acolo jos, ceea ce cautase intreaga sa viata. Gasise scopul calatoriei sale… isi gasise trecutul, prezentul si viitorul. Ratiunea de a fi. Gasise viata ce-i lipsea.
Si s-a apropiat incet… Si, in sfarsit, simtea ce inseamna sa fii fericit. Simtea cum il invaluie dragostea, cum totul capata un sens. Simtea ca iubeste atat de tare incat il durea. Si, s-a daruit intru totul lui, fulgului ce a promis ca-l va face fericit.
……………………………………………………………………
… Si nu, nu au trait fericiti pana la adanci batraneti pentru ca… fulgul nu se indragostise de un fulg ci de un om. Dar nu stia.. nu stia caci omul il mintise. Omul voia doar sa stie ce inseamna fii iubit de fulgul naiv care ii statea la picioare.
…si asa, steaua de zapada a atins mai intai parului omului, apoi l-a privit in ochi… Apoi i- a mangaiat buzele calde… buze care l-au topit…
…si fulgul a cazut mort… Si nu se poate intoarce la ai lui caci singur nu poate…
mai dar esti tare la copiat.
A fost odata, demult intr-un tinut indepartat un orasel mic,mic,mic. In acest orasel traia Mos Craciun, doamna Craciun si ajutoarele sale, spiridusii si o gramada de animalute minunate. Mos Craciun primea o multime de scrisori de la copii cuminti, sau mai putini cuminti, in care cereau jucarii. Mosul le citea pe toate si mai apoi ii ajuta pe spirirdusi la confectionarea de jucarioare. Cum va spuneam Mosul primea mereu scrisori in care i se cereau mingi, masinute, papusi, accesorii diferite pentru joaca copiilor.
In aceea vreme avea sa primeasca Mosul nostru o scrisoare total diferita…. ea venea de la un baietel din orfelinat si-i cerea sa-l adopte pentru ca vroia sa devina fiul lui Mos Craciun.Asa ceva nu se mai intamplase niciodata….. i se cerea o pusca, sau o sanie, sau schiuri….dar sa adopte un copil. Mosul nostru era total bulversat….A convocat o sedinta cu doamna sa si cu cu ajutoarele sale. Toti au rams uimiti de cererea inedita. Doamna Craciun o femeie blanda si intelegatoare l-a sfatuit sa-l ia pe micut pentru cateva zile aici in tinutul sau.
Au inceput pregatirile pentru primirea musafirului mitititel…Doamna Craciun a inceput sa gateasca prajituri cu ciocolata, madlene, fursecuri si bombonele…Spiridusii au inceput sa impodobesca brazii cu luminite, clopotei….sa aranjeze camera pruncului….Numai Mosul nostru statea in fotoliul lui cel mare si pufos si se gandea…..
Baietelul nostru, prichindelul plin de imaginatie in acest timp…isi vedea de indatoririle sale din orfelinat…..Pentru ca stiti doar daca esti mai maricel ajuti pe altii sa se imbrace, sa se spele….iti faci curat…inveti sa te descurci singur….Baietelul nostru nu plangea niciodata…viata nu-i oferise nimic bun pana acum…si nu avea de ce sa se lamenteze inutil… Asa ca el astepta. In curand va veni cineva si dupa el…NU va mai ramane aici…singur de Craciun..Unui adult ii este usor dar unor copii singuri…fara caldura parinteasca?…..Ma indoiesc…
Spera cu caldura in dorinta sa………Veni si Ajunul….Era infrigurat de asteptare, nu a vrut sa manance nimic…astepta…VA veni oare sau va trai IAR o deziluzie ca atunci cand oamenii ce doreau sa-l adopte au renuntat….? A venit noaptea…Bradul…
prajiturile, laptele….toate il ademeneau pe Mosul. Iar el a venit…a intins mana catre baietel si dusi au fost.
Au fost zile de bucurie, a mancat pe saturate, a fost gadalit si iubit….pentru ca asta isi doresc copii afectiunea….Nici o alta jucarie nu inlocuieste dragostea pe care tu, el sau voi puteti sa o oferiti………
Era o noapte intunecata de iarna.
Maria statea cu familia ei in fata focului. Se apropia craciunul. Un brad se inalta falnic in fata ei, impodobit cu globuri colotate, beteala, luminite si lumanari, iar in varf avea o stea mare, stralucitoare.
Fetita privea bradul si parca vedea sub el o multime de cadouri. Isi lua o foaie si incepu sa scrie: “Draga mosule, daca in acest an am fost cuminte imi doresc sa imi aduci de craciun multe dulciuri, o papusa, si multa, multa zapada. Te astept cu drag, Maria.”. Llua scrisoarea si se duse in camera ei, lasand-o pe pervaz, apoi adormi.
Pe la miezul noptii, doi spiridusi se plimbau prin fata casei ei, pana cand zarira scrisoarea. Unul dintre ei rosti cateva cuvinte magice si intra in camera, lua scrisoarea si, fara cel mai mic zgomot se strecura afara. Cei doi spiridusi plecara. Mersera ei ce mersera si se intalnira cu alti spiridusi. O sanie mare, zburatoare trecu si ii lua. In sanie se afla insusi Mos Craciun. Cand ajunsera la Polul Nord, spiridusii ii aratara mosului sute si sute de scrisori ale copiilor. El avea o lista uriasa in care erau scrisi toti copii din lume si scria daca au fost sau nu cuminti. Astfel,mosul vazu care copii au fost cuminti si vor primi cadouri. Spiridusii munceau din greu facand jucarii si impachetandu-le. Si asa munceau in fiecare zi.
Acum sa revenim la Maria. A doua zi cand observa ca scrisoarea a disparut, isi dadu seama ca au trecut pe acolo ajutoarele mosului si au luat-o. Astepta cu nerabdare noaptea de Craciun, asa cum toti copii o asteptau. S-au scurs zilele una cate una si iata ca veni ajunul craciunului. Mosul isi pregati sania, sacul cu cadouri, isi inhama renii si lua cu el un fel de clepsidra fermecata. Cu aceasta clepsidra mosul opri timpul in loc si pleca la copii la fiecare casa se oprea si lasa cadouri si manca din prajiturile pe care le lasasera copii. Dupa ce termina de impartit darurile se intoarse la polul nord si dadu iar drumul timpului.
A doua zi, cand copii se trezira gasira sub brazi multe cadouri si erau nespus de fericiti, incercand ca in anul viitor sa fie si mai cuminti.
Asta se petrece in fiecare an si asa reuseste Mos Craciun sa imparta toate cadourile.
Când S-a născut Pruncul Iisus, îngerii au venit in jurul său.
Au mai venit si păstorii care se aflau în apropiere. Dar drumul cel mai anevoios, l-au făcut cei trei magi, care veneau de departe tocmai pentru a se închina Împăratului lumii. Acestia erau foarte învăţaţi si stiau că Mântuitorul Se va naste, asa că au pornit la drum călăuziţi de steaua sfântă, care le lumina calea si le arăta drumul pe care să-l urmeze. Si bineînteles că nu puteau să se închine Fiului lui Dumnezeu fără un dar, care să arate dragostea si bucuria lor. Asa se face că au luat cu ei aur, smirnă si tămâie. Dar, ajungând aproape de Betleem, orasul unde S-a născut Mântuitorul, au vrut să pună alături de darurile lor si o floare sau măcar o crangă de copac înverzit, fiindcă nu doar oamenii, ci întreaga natură se bucura de venirea lui Iisus. Dar, căutând ei încoace şi încolo, nu au găsit nici un copac înverzit, căci era iarnă, pomii rămânând fără vesmantul lor de frunze si flori. Însă, pe vârful unui deal au văzut un brădut mic. Bucurosi l-au luat cu ei si atunci când au ajuns lângă Maica Domnului si Pruncul Iisus au aşezai bradul alături si au aninat darurile lor pe crengile sale verzi. De atunci bradul mai este numit si Pomul împodobit de Crăciun.
Un tanar vroia sa-i cumpere iubitei sale un dar de Craciun, si nu prea stia ce pentru ca erau de putina vreme impreuna. Dupa ce s-a gandit cu grija, a ales sa ia o pereche de manusi ca fiind cadoul cel mai potrivit: romantic, dar nu prea personal. Insotit de sora mai mica a iubitei, s-a dus la magazin si a cumparat o pereche de manusi albe. Sora si-a cumparat o pereche de chiloti. In timp ce-i impacheta, vanzatoarea a incurcat pachetele, asa ca sora a luat manusile iar tanarul a luat chilotii.
Fara sa verifice continutul, el a expediat pachetul iubitei sale impreuna cu urmatorul mesaj:
“Am ales acest dar pentru ca in timp ce ne plimbam seara prin parc am obsevat ca nu obisnuiesti sa porti asa ceva. Daca n-ar fi fost sora ta as fi ales modelul mai lung, cu nasturi, dar ea poarta modelul scurt, care se da jos mai usor. Chiar daca culoarea e mai pastel, nu se murdaresc usor. Vanzatoarea mi-a aratat ca si ea poarta aceeasi culoare si chiar dupa o purtare de trei saptamani aratau inca bine. Am pus-o sa incerce perechea pe care am cumparat-o pentru tine si ii venea minunat.
As vrea sa fiu langa tine sa te ajut prima oara cu imbracarea lor; sunt gelos ca alti barbati vor atinge matasea lor delicata inaite de a te vedea din nou. Dupa ce te dezbraci, aminteste-ti sa sufli inauntru putin pentru ca altfel va ramane umezeala ce se formeaza in timpul purtarii.
Ah, de cate ori ii voi saruta in anul care vine!
Sper ca miercuri seara, in ajun de Craciun, cand ne vom intalni ii vei purta numai pentru mine.
Cu toata dragostea !
P.S. Am auzit ca ultima moda e sa nu se traga chiar pana sus, ca sa se vada putin blanita.
Craciunul este cea mai frumoasa sarbatoare ce merita petrecuta alaturi de cei dragi. Frumusetea Craciunului nu consta doar in masa plina cu bucate traditionale dorite de toti pofticiosi, ci si in unirea familiei. Cu ocazia nasterii Domnului casa fiecarui credincios este inundata de prospetime si veselie, pe geamuri sunt presarate flori de ceara, iar zapada acopera intreg pamantul cu puritatea si stralucirea sa, deci totul este de vis.
Eu obisnuiesc sa-mi petrec Craciunul in familie, cu prieteni intr-o zona de munte. De cand intru pe usa cabanei simturile-mi sunt incantate de mirosul proaspat de cozonac si nuci. In Ajunul Craciunului obisnuiesc sa fac ingeri in neaua pufoasa si sa ma joc cu copii, sa hranesc cu cuburi de sare cai albi ca
laptele ce ma vor conduce seara la Biserica.
Cele mai frumoase Craciunuri sunt cele cu ninsoare, totul parca invie atunci cand fulgi de nea incep a da recital lasandu-se purtati de adierile line ale vantului ca si cum ar dansa. In asteptarea serii magie de Craciun partia este inundata de copii ce fac oameni de zapada si se dau cu sania. Pentru ei Craciunul inseamna magie si cadouri. Asteapta cu nerabdare seara cand Mosul le intra pe horn si le lasa cadouri mii si mii. Uni dintre ei care stiu ca nu au fost chiar atat de cuminti ii pregatesc Mosului prajituri cu lapte, in speranta ca nu ii va uita. Cand vine seara, atat cei mici cat si cei mari, se aseaza in trasurile trase de cai albi si pornesc spre Biserica. Este unul dintre cele mai frumoase sentimente sa te afli in aceea trasura. Te simti ca si cum nimeni nu ar fi in fata ta, nici macar cai nu se observa din cauza zapezii. Plete iti sunt mangaiate de fugarul vant. Dupa ce luam parte la slujba, ne intoarcem la cabana unde ne asteapta bradul impodobit cu cloburi si stelute multicolore. Copii isi primesc cadourile sarind in sus de bucurie, iar cei mari isi savureaza din cestile cu vin fiert si scortisoara. Apoi cu toti luam loc la masa, unde suntem serviti cu sute de mancaruri : de la sarmalute cu smantana si caltabosi,pana la deserturi rafinate
Era Ajunul Craciunului. Eu impreuna cu familia mea stateam si ne uitam la televizor,cand deodata mi-a venit o idee nemaipomenita,aceea sa plecam cu toti la munte,mai exact la Sinaia.Toata familia cand a auzit a fost foarte surprinsa,nu stiau cum sa reactioneze la asemenea veste.Ne-am facut imediat bagajele emotionati ca vom petrece la munte Craciunul,dar totodata si foarte fericiti.Ne-am urcat cu toti in masina,bineinteles am luat si animalutele de companie si am pornit foarte bucurosi catre drumul ce avea sa ne duca in Sanaia.Totul parca era desprins dintr-o poveste,stelele straluceau pe cer,in jur era liniste…parca toata lumea astepta acest moment, noaptea de Ajun.Drumul mi s-a parut foarte scurt,deoarece am admirat peisajele,am cantat colinde si parca tot nu-mi venea sa cred ca ma aflu in masina si nu acasa.Dupa un drum plin de poveste am ajuns in Sinaia.Ne-am cazat la un hotel si nu dupa mult timp eram pe derdelus. Magia Craciunului m-a cuprins invatand cum sa schiez si sa patinez.Dupa o ora de stat pe derdelus,ne-am hotarat sa ne indreptam catre hotel.O ninsoare abundenta dar totodata si placuta ne-a urat parca ”Bun venit”.Cele trei zile de Craciun au fost nemaipomenite am fost cu telecabina,cu telescaunul,cu telegondola,am incercat sa profitam din plin de aceste clipe,dar cel mai important lucru este acela ca am fost cu familia mea.Craciunul inseamna bucurie, liniste, dragoste, toate aceste trei lucruri formeaza >> sarbatorile <<,bucuria de a sarbatori.
Craciunul, zapada, cadouri,dulcuri familia intreaga,luminite si colinde…morosul de brad ,pomul impodobit frumos….este cel mai frumos si magic moment din an…este simbolul nasterii Domnului nostru Isus-Crisos mantuitorul.
Cand eram copil abia asteptam ajunul sa impodobesc pomul frumos si sa vina Mosul cu daruri si sa ascultam colindele si desenele frumoase..la televizor..ca atunci pe vremea aia asa era…la caldurica langa pom cu familia toata in jur..si atunci sunt celemai frumoase amintiri din tot anul.
Desi dupa ani si ani..ne-am maturizat,asteptam cu mare drag aceasta sarbatoare magica,sa oferim bucurii familiei..sa fie ceva magic si frumos,ne sunam si luam legutura cu toti ce dragi si cred ca asta e minunat.Uram pt. fiecare semen al nostru tot ce este mai bun, sanatate, bucurii si fericire multa..cea ce este tare minunat.
Acum sper ca si fetita mea, desi este inca mica si nuprea intelege ce inseamna Craciunul, dar precis asteapta cu nerabdare jucarii noi si frumoase si sa fie toata familia adunata si sa cantam colinde….si sa fim bucurosi si fericiti toti alaturi de ea.
Imi aduc aminte de Craciunul de alta data, cand eram eu copil, ce sa zic,era ca in povesti, il petreceam in familie, alaturi de parinitii si fratele meu, era ceva de vis pentru mine, asteptam cu mare nerbdare venirea lui, “Mos Gerila”, eram fericita pentru ca staim ca exista si ne va aduce multe jucarii, fructe si hainute. Faceam bradul cu 2-3 zile inainte ca eram nerabdatoarea ca sa-mi aduca multe cadouri. Mama mea facea cozonaci, iar mirosul acel parca il simt si acum, prajiturile si toate mancarurile traditionale Craciunului.
Acum am o familie, sotul si copilul meu si il petrec alaturi de ei, insa Craciunul de altadata nu il voi uita niciodata, de asta imi doaresc ca si fata mea sa simta aceeasi bucurie pe care am simti-o eu, inca e micuta si nu stie dar in timp ceva creste si cu siguranta va fi nerabdatoare ca sa vina mos Craciun la ea cu de toate.
Dans de fulgi argintii peste catunul cufundat parca in uitare. Ulite troienite, copaci obositi de greutatea omatului, intregesc tabloul unui peisaj rupt din poveste. E Ajun de Craciun si mai presus de toate e sarbatoare…sarbatoare in inimi, sarbatoare sfanta. Glasul bland al mamei care te indeamna sa adormi strabate linistea serii: e indemnul mult asteptat.
Te trezesti cu gandul la brad, la lucrurile pe care ti le-ai dorit sa ti le aduca Mosul. Uimirea si bucuria te coplesesc chiar daca nu ti-a adus tot ce ti-ai dorit: intotdeauna Mosul stie sa te surprinda.
De la o vreme Mosul a incetat sa mai vina. Chiar daca ai fost cuminte, chiar daca stii o multime de poezii, chiar daca ti-ai ascultat parintii si bunicii, Mosul se pare ca te-a uitat. Sau poate doar ti se pare…poate o sa vina in cele din urma. Ai vrea sa te trezesti cu acelasi entuziasm cu care imbratisai chipul drag al mamei dupa ce iti incarcai bratele cu cadouri. Ai vrea sa simti acel fior de fericire care te cuprindea atunci cand zburdai fara griji cu saniuta pe ulitele satului, sa asculti dojeneala bunicii atunci cand veneai ud pana la piele dupa o bataie cu bulgari.
Din pacate amintirile ne ajuta doar sa retraim in minte clipele Craciunului din copilarie. Un Craciun lipsit de griji, luminat de bucuria intregii familii. Nu ne ramane decat sa ne straduim sa pastram in continuare neatinsa atmosfera sfanta a Craciunului, asa cum am cunoscut-o pe vremea cand colindatul in Ajun tinea locul jocurilor pe calculator.
OMG Lavinia..toate copiate..aproape
esti Braun? atunci insemni: Beauty – Radiance – Attitude – Unik – Nasty
De la ce vin toate astea? Bineinteles… totul intr-un singur cuvant: PLACA DE INTINS parul Braun;
Frumusetea nu vine niciodata singura, vine atunci cu stralucirea si atitudinea unica pe care tu o inspiri prin evadarea ta!
Sub cetina verde de brad, aroma de Craciun, sub fulgii care-n pace cad, si rugaciuni ne spun, un mic copil cu ochii mari, statea si astepta, privind in zare undeva, privirea ii sclipea, un biet copil cu soare-n ochi cu buze rosii tremurande, ce astepta cuminte foc, minuni de nu stiu unde ! Dar zarea alba larga e, si frigul se-nteteste, in jurul lui doar vantul sec in soapte povesteste. Iar fulgii mici si jucausi ii canta un colind, sunt ingeri firavi ce danseaza in hora se tot prind, dar copilasul este trist, caci nimeni nu-i cu el, doar un catel prin nea fugind, il bucura nitel. Pe micul chip prea abatut, cu bucle ca de aur, ce-n ochi, mici indoieli ascund, si-n suflet un tezaur, un gand umbreste a lui chip, copil nascut din vise, avand in suflet aripi largi spre zbor mereu deschise, dar singur e, cine sa-i spuna, ca astazi e Craciun, ca-n iarna asta chiar de-i singur un Mos este pe drum ? Si-atunci trimite Doamne ingeri, in ochi inlacrimati, si fa iubirea sa incalzeasca pe cei infrigurati, nici un copil sa nu stea singur in seara de Craciun, asculta-mi rugamintea Doamne si fa minuni acum ! Si da-i raspuns la intrebari, unui micut copil, sa simta cum un Mos Craciun pe geam intra tiptil, si bucuria sa-i sclipeasca in ochii inocenti, macar un vis sa -nlocuiasca acei parinti absenti !
Iubesc Craciunul. Ce parte din el mai tare? nu stiu… poate simplul gand ca va fi veselie printre noi toti. Imi plac cadourile va spun sincer. Nu numai cele materiale, ci zambete, sa vad oamenii bucurosi, sa ii vad pe ai mei fericiti, sa ascult colindatorii, sa ninga afara, sa mananc cozonac cald, sa impodobim bradul, sa ne rugam cu toii, sa speram cu totii, sa fim impreuna la masa. Toate sunt cadouri, aduse de Mos Craciun…uneori mai darnic, alteori mai sarac…Orice Craciun este de vis atunci cand familia este reunita, cand suntem cu totii sanatosi si iubim…
Mda..sunt foarte multe..:)) Se pare ca domnita Lavinia isi doreste foarte tare aceasta placa..;)
măcar să ”muncească„ cinstit pentru ea.
Magia Craciunului ne invaluie pe toti,ne gandim la cadourile de la Mos Craciun,dar nimeni nu se gandeste si la el ce o sa primeasca si mai ales de la cine?!Saracul Mos Craciun are parul si barba alba si aspra,de aceea m-am gandit ca aceasta placa de la Braun sa o daruiesc lui Mos Craciun pentru a avea si el parul matasos si fin,astfel poate gaseste si o Craciunita care sa-l ajute la impartit cadouri.Si blana renilor va fi mult mai matasoasa daca o intinde cu placa,deci vor fi si renii fericiti si mult mai rapizi.Mos Craciun imi doresc acest cadou pentru tine..
In toata lumea, de Craciun exista mitul ca in noaptea de ajun sa existe in fiecare casa cate un brad, langa care Mos Craciun cand vine sa puna cadorile pentru copilasii si adultii din acea casa. La noi, la oameni, e un lucru sigur cum se petrec lucrurile in noaptea de ajun, respectiv in zilele Craciunului, dar la bietele animale din padure cum se petrece totul.
Iata, ca am facut cateva cercetarii in lumea necuvantatoarelor si am aflat ca si animalele il au pe Mos Craciun ca “actor in rolul principal”.
Animalele in loc un brad, asa cum folosesc oamenii, isi “culeg” din padure inainte de venirea zapezii cate un arbore de “marimea lor”, pe care il impodobesc cu flori uscate.
Asa cum bine stim in fiecare an, de Craciun la toate casele gasesti fel si fel de mancaruri, care mai de care mai gustoase. Doar la tara mai gasesti pe masa oamenilor feluri traditionale de mancare ca si cozonacii sau carnea de porc, care e de obicei nelipsita de pe masa. Va intrebati oare ce mananca necuvantatoarele de Craciun? Ei bine, de data asta toate animalele sunt “vegetariene”. In sensul ca nu se mai mananca unele pe altele. Hmm. Glumeam. Si da toate sunt vegetariene. Asa cum la noi este nelipsita carnea de pe masa de Craciun, la necuvantatoare lipseste categoric. Este ca o jertfa pentru Dumnezeu, un fel de mini-post. Ciudat nu??
La noi de ajun vine Mos Craciun, la animale?? Tot Mos Craciun, doar ca de exemplu cum la noi copii isi doresc jucarii si toate cele, la animale Mos Craciun daruieste animalutelor poate mancare pentru urmatoarea periada a iernii foarte grea gasirii hranei, sau poate ca primesc diferite jucarioare. Am incercat sa aflu si ce fel de jucarii folosesc micutele animalute, dar asta deja intram prea mult in secretele animalelor.
Cam asa isi petrec oamenii in paralel cu animalele sarbatoarea Craciunului.
In seara de Craciun astept cu nerabdare sub bradul impodobit cu mii de luminite sa vina Mosul. Chiar si acum cand am crescut, il astept cu aceeasi nerabdare ca in anii copilariei cand el era cel care imi indeplinea orice dorinta.
Magia Craciunului nu ar fi aceeasi fara EL.Ce vreau sa-mi aduca? Sanatate, putina magie ca sa impart momente fericite celor dragi, si un par perfect, pentru ca asta e oful meu de mult timp, vreau un par drept si stralucitor! Am incercat toate solutiile posibile, in afara de magie, si poate Mosul va face o magie pentru mine si o sa-mi aduca o placa:)
Si cred ca ,daca ar fi mai tanar ar venii si el cu placa ca sa aiba parte de putina adrenalina:)
Pana atunci insa, o sa visez cu ochii deschisi la noaptea magica de Craciun, la mirosul de brad, de cozonaci, la veselia colindelor si la bucuria de a fi alaturi de cei dragi!
Craciun fericit tuturor!
Cea mai frumoasa poveste este cea de Craciun.De cand lumea si pamantul Craciunul este considerat o poveste magica pentru noi toti in special pentru copii datorita Mosului care vine la fiecare in parte,dar si batranii si tinerii si majoritatea oamenilor adora Craciunul.Cea mai frumoasa poveste care am trait-o a fost cea de CRACIUN .In seara de ajun ne-am strans foarte multi in jurul unui brad imens pe care il impodobisem cu cateva ore inainte.Afara lingea linistit totul parea o poveste copii umblau prin zapada ca sa colinde casele vecinilor ,colindatorii se auzeau incantator era imposibil sa nu te fi miscat acele momente.In acea seara am primit cu totii foarte multi colindatori pe care i-am rugat sa ne incante cu mai multe colinde:).Stand noi toti adunati cineva ne-a facut o surpriza aducandu-l pe Mos Craciun cu daruri din belsug:P pentru toti prietenii care eram adunati in seara de ajun.Am stat pana dimineata am mers si noi la randul nostru sa colindam pe cei dragi:x astfel am creat acea poveste de craciun care a fost deosebita .In ziua de CRACIUN am fost plecati la munte unde am avut parte de o poveste de neuitat ,totul era inconjurat de zapada pe partie toti se distrau a fost intradevar SPIRITUL CRACIUNULUI,o ADEVARAT POVESTE DE CRACIUN:).Iubesc Craciunul si astept cu nerabdare sa vina,si-l astept si pe MOS CRACIUN sa vina cu daruri ca am fost cumintica:).Sper sa ajunga si la voi toti:).
Lavinia, cum se face ca unele din povestirile tale sunt complet agramate, in timp ce altele sunt scrise in cel mai pur stil literar? Dedublarea personalitatii, poate? Anway, felicitari tuturor fetelor care au postat povesti de suflet, creatie proprie
Chiar mi-a facut placere sa le rasfoiesc astazi, in timp ce afara ningea atat de frumos…
daa… placa .. placusoara mea.. ce mult mi-as dori .. ca sa te am in mana mea .. Placa Braun cea care-ntinde face parul mai cuminte..ordonat si curat .. intodeauna-i pieptanat .. … GATAA… te-am luat .. te-am incercat.. Esti foarte bunaa… de treaba … face parul mai cu graba … Daca te grabesti la bal .. iti iei rochia cu oval .. iti faci ochii colorati .. machiati si fardati .. Intodeauna nu uita sa iti intinzi cu placa ..parul tau ca de printesa .. intodeauna cu blandete .. sa apesi pe butonas.. sa se aprinda becusorul .. si sa porneasca jocolorul .. Ai ajuns la bal .. cu rochia de matase .. rosie.. ca un trandafir,cu parul laudat de toti .. drept… lucios si cretolan .. ca-ntodeauna .. de la Braun .. o placa face minuni .. si in cazul unei luni .. in care ai un bal .. si sa castigi nu e normal .. dar cu Braun .. normal ca e .. !!!!! te ajuta in orice ..
Ca majoritatea oamenilor si eu adooor Craciunul!Ma intreb cum sa nu-l adori daca Craciun inseamna zapada,miros de brad,cozonaci,mancaruri deosebite,multe dulciuri:D….De Craciun toata familia e aproape,se strang toate rudele si toti cei dragi imi sunt apropiati.
Ca orice fata imi doresc k de aceste minunate sarbatori sa fiu foarte frumoasa si trebuie sa recunosc k placa Braun Satin Hair m-ar ajuta foarte mult.Mi-a facut placere sa vb cu voi si sper sa am un gram de noroc si sa castig,daca nu felicitari celor care castiga si sarbatori fericite!Bafta tuturor
Povestea mea magica nu este chir magica pentru cei care vor citii scrisoarea mea si poate nici cea mea perfecta dar conteaza ca este primul Craciun pe care il sarbatoresc ca fiind Dna Bara si avand in vedere ca in data de 25 Decembrie implinim 7 ani si 6 luni pentru mine Craciunul este inca un motiv de fericire si de sarbatoare alaturi de sotul meu,imi doresc doar sarbatori cu multa zapada si multi colindatori,un brad impodobit,cozonaci in cuptor si multe multe cadouri,eu la randul meu am facut cateva pachetele pentru cunostinte care nu se pot bucura le fel de mult de o masa imbelsugata si de caldura unei familii.Craciun fericit tuturor!
aaaaaaaa….si mai am o dorinta de Craciun…..sa pot sa strang in brate barbatul pe care il iubesc si l-am asteptat 5 ani de zile….anul asta oare am noroc:-?!!!!el a fst primul care mi-a daruit prima mea placa de par….si tot el e primul amant din viata mea!!!pt ca 5 ani de zile noi 2 am fst impreuna de blat…si poate anul asta avem noroc sa fim recunoscuti!!!!!!te iubesc viata mea!!!si sper sa vii in cutia de cadou impreuna cu placa de braun in seara de craciun sa fiu iar fericita!!!!!!!!
In viata sunt putine lucruri cu adevarat frumoase..greutatile ,grijile si nevoile,eclipsesaza de cele mai multe ori aceste bucurii!!!Pentru mine si familia mea ce-a mai importanta zi din tot anu’ este ziua de craciun…pentru ca suntem cu toti acasa!!!si pot sa spun ca asa incepe in fiecare an povestea mea de craciun intinsa cu placa! Uitam multe in viata dar nu si povestile copilariei..o poveste adevarata vine din suflet catre suflet!! Asteptarea lui Mos craciun….doamne ce momente marcante pt viata mea….sunt de parere ca toti credem in mos craciun,pt ca daca nu am crede,nu l-am mai astepta noi si alte milioane de oameni!!!personal,consider ca am fost cuminte si i-am scris o scrisoare frumoasa” http:// ” pe care vreau sa i-o trimit mosului de la braun sa-i spun ca-mi doresc o placa
de parrrrrrrr…..si sa-i spun ca o sa-l astept ca in fiecare an,cu cadoul dorit!!!!asteapta si copiii familiilor bogate si copiii saraci. Il asteapta cei care au parinti iubitori, dar si cei orfani. Il asteapta si adultii. Unii in varsta, singuri in garsonierele lor, altii tineri si aparent fericiti, cu totii il asteapta.Eu de ce sa nu-l astept??E o asteptare generala, infrigurata ,nelinistitoare,dorita.Povestile parintilor,bunicilor in timpul mesei de craciun ma bucura si ma fac sa simt cu adevarat ca aceasta zi e o zii de sarbatoare..Asa petrec eu craciunul in familie,iar povestile mele intinse cu placa de par….vor incepe in adevaratul sens al cuvantului din acest an..pentru ca mosu’ intodeauna mi-a adus cadoul dorit.si nu cred ca ma v-a dezamagii anul asta…Brrrrr,afara doar s-a lasat gerul!
E noaptea de Craciun!!!! Ssss…………………!.. Liniste…! Se aud pasi…. Ma duc repede la usa. Poate a venit Mos Craciun……………………..yupiiiiiiiiii. Craciun Fericit tuturor!!!Si un an nou fericit!! Placa de intins palul Braun Satin Hair Straightener with IONTEC e placa pe cale mi-o dolesccccc si vreau sa volbesc in pompleuli ca sa fiu oliginala shi sa o cajstig eu!!!ma doalesc din sufetu si vleau sa fiu eu cajstigatoalea aiciiiiiiiii!!!mojsule mojsule vleau sa vii la mu cu un cadou de la BRAUN…. uite m-am cinuit sa spun colect Claciun Felicit!!
Ei bine ziua ajunului era cand veneau colindatorii si bine inteles cand colindam. Ne adunam in grupuri-grupulete si mergeam la colindat cu cine stie ce colinda vai de capul ei.Important era unul sa stie bine ca noi restul spuneam numai refrenul. Uneori mai schimbam grupul -pe parcurs aparea neintelegeri intre membri- dar daca se intampla sa mergem pe la acelasi case unde deja noi fusesem ne ghicea imediat oamenii si ne sareau de la plata. Dupa ce se insera ne imparteam castigul si mergeam la casele noastre. Si acum incepea marea asteptare a colindatorilor batrani care erau bine organizati intr-un cor mare de la 50 la 100 de persoane si bineinteles ca lua fiecare casa la rad iar noi eram la marginea satului , printre ultimii ce eram colindati.
Se aduna de la streasina casei sau de prin curte tot ce se considera ca putea fi furat, caci nu era pentru prima data cand carnati, picioare de porc, tobe si caltabosi disparuse de la streasina casei.
Acesti colindatori chiar daca poarta era inchisa ei sareau gardul si te trezeai cu ei la geam cantand un colind de toata frumusetea- de obicei nu se inchideau portile in aceasta seara.
Obosita adormeam inainte de a ajunge ei la noi si de multe ori in miezul noptii ii auzeam cum canta la casele alaturate, apoi pasii in ograda noastra, si cu voci rasunatoare anuntau nasterea Domnului Isus Hristos. Ma ridicam repede din pat si suflam de doua trei ori pe geamul inghetat ca sa fac o gaurica mica sa-i pot vedea. nu vedeam mare lucru ca era intuneric iar ei erau imbracati cu cojoace, caciuli groase si fulare. respiratia mea nu reusea sa dezghete geamul si atunci venea mama si ma lua in brate la geamul ei ca sa vad mai bine. Eram fermecata de cantecele lor in linistea noptii. multe ore dupa ce ei plecau nu reuseam sa adorm . Bineinteles ca dadeam o roata in jurul bradului sa vad daca nu cumva Mos Craciun si-a facut aparitia.Asteptam si pandeam fiecare miscare pana adormeam. Nu stiu de unde si cum in jurul bradului apareau niste saci de ceolofan plini cu de toate.
Doamne ce fericita eram cand scotoceam in sacul ce m-i se parea fara fund… dar dintre toate cel mai mult imi placeau portocalele.Nimic nu era mai bun ca aceste fructe frumos mirositoare si zemoase. Mancam dintr-o portocala o zi intreaga,feliuta cu feliuta si apoi cojile una cate una.Mama saraca mai manca si ea cate o coaja iar cand vroiam sa-i dau si ei o felie de portocala ma refuza spunandu-mi ca ea a mancat portocalele ei inainte de a ma trezi eu.Cine stie de cate ori nu a inghitit in sec cand noi sugeam si ne lingeam dupa cate o felie de portocala.
La pranz era masa mare de craciun la care se scoteau toate bunatatile: fripturica de porc, racituri, salate, placinte, cozonaci si turtele ramase din ajun bine inmuiate cu coaja de portocala si nuci presarate printre foi.Ce bune mai erau.
Bineinteles ca nu lipsea joaca afara in zapada unde fiecare se lauda cu ce-a primit de la Mos Craciun. Multi copii mai eram si era mare bucurie trasul cu saniile, derdelusul, construirea oamenilor de zapada, tuneluri cand zapada era mare.
Ne indopam cu mancare buna si prajituri si ne saturam de joaca. Asteptam sa mergem cu plugul sa mai strangem ceva bani si sa dam raita la bacania satului de unde cumparam turta dulce ,nuga, bomboane cu cacao , creioane, stilouri si alte acareturi pe care nu ne permiteam sa ne cheltuim “leul” de fiecare zi.
Craciunu-si-ntinde zapada cu placa
Saniute hazlii isi incep joaca
Ninge cu fulgi apretati
Cu numele Braun etichetati
Iata! Brazii in alb incep sa se-mbrace
Caldura, lumina si pace !
Povestea Braun merge mai departe. Creata pentru o lume mai frumoasa, scuturata de uratenie si promiscuitate. Menita sa faca din shopping o experienta fascinanta de viata, povestea Braun isi continua nestingherita cursul.
In poveste sunt urmatoarele personaje, toate slavite de darnice si inzestrate cu puteri supranaturale. Designerii de produs haruiti de Dumnezeu cu o imaginatie iesita din comun, in stare sa creeze produse care sa ne faca viata mai frumoasa. Mai sunt in aceasta poveste si cei care se ocupa cu derularea ei, cu mersul mai departe, cei care daruiesc celor care cred in acesta poveste. Si, nu in ultimul rand, suntem noi, cei care ne bucuram zi de zi de povestea fabuloasa de la Braun.
Pentru iubita mea am vazut ceva care cu siguranta ar transforma-o in printesa balului. Placa de par care i-ar face parul de matase i-ar aduce cu siguranta un zambet larg pe buze.
A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodata,
O fata preafrumoasa
Cu par ca de matasa.
Secretul ei adanc era
Ascuns de ganduri rele
si numai ea si zanele
Stiau de toate-acele
Suvite fine ce falfaiau
Si doar o clipa mangaiau
A feciorilor obrazuri.
Si cari pe loc si sfaramau
A inimilor zagazuri;
Si toti feciorii fermecati
De-asa par de poveste
Habar n-aveau ca de la Braun
O placa fermecata este.
Povestile au vibratia puritatii, de aici si forta lor. Uitam multe in viata, dar nu uitam povestile copilariei.
O poveste adevarata este o calatorie din suflet catre suflet. Ca efect terapeutic, echivaleaza cu o rugaciune. Si, ca orice rugaciune, se asimileaza in structura fiintei pana cand, chiar fara sa fim constienti de asta, povestea se desfasoara de la sine, ca si respiratia.
O poveste e ca o dimineata: linistitoare, senina. Stim ca totul e abia la inceput. Stim ca lucrurile sunt bune, iar cele mai putin bune se pot indrepta. Doar timp este!
Orice poveste reprezinta miracolul intalnirii cu copilul din noi. Este ceva atat de real, atat de incarcat cu enorm de multa realitate, incat seamana cu o poveste. Ne dam seama ca suntem personajul care a cutreierat mari si tari ca sa se intalneasca, fericit, cu sine.
Indiferent de varsta, noi credem in Mos Craciun. Daca nu credem, cum sa vina? Personal, intrucat consider ca am fost cuminte, am intocmit o scrisoare frumoasa, pe hartie trandafirie, pe care vreau sa i-o trimit. Numai ca am ratacit adresa.
Daca vreun copil citeste din intamplare aceste randuri, il rog sa ma ajute, sa imi impartaseasca adresa lui Mos Craciun. Pentru ca eu vreau sa ii trimit scrisoarea. Neaparat! Dar poate ca vine si singur. Eu sper. Am vazut la televizor ca lumea e plina de Mosi Craciuni. O fi existand o scoala a lor undeva, in Laponia, sau o pepiniera unde sunt crescuti?
Povestea mea magica de Craciun a disparut odata cu anii si-au ramas in loc amintirile zilelor de sarbatoare cand colindam pe la feresti cu “gasca”, cand cautam emotionata in ghetute sau sub brad si gaseam intotdeauna cadoul visat, cand mama ma prindea furisandu-ma in camara cu bunatati pregatite in casa si nu cumparate de la supermarket,cand eram in stare sa jur ca l-am vazut pe Mos Craciun dupa perdea desi eram la liceu…
Povestea mea magica de Craciun este acum un noian de ganduri si griji pentru ziua de maine, un stres ca nu vom putea avea “porc” nici anul acesta, ca ne vom imprumuta disperati pentru ca si copii nostri sa mai poata crede in Mos Craciun…
Povestea mea de Craciun mai poate fi ca altadata numai…intinsa cu placa.
Pana mai ieri, conduceam foarte regulamentar un destin nici prea extravagant, dar nici prea ravasit, oricum asa cam de mana a doua, pentru perioada de criza. Ce-i drept inca mai plateam pentru el niste rate convertite la bursa dorintelor, in aspiratii, nici prea joase, dar nici prea inalte. Si mergeam asa zilnic pe Strada Asteptarilor cu giratorii nici prea mici, dar nici prea mari… Eram in cautarea unui rost in zona Viata. Cand deodata, la intersectia Strazilor Intamplare cu Destin, imi apare, brusc, in fata, un tanar extrem de visator.Si pentru ca inima imi scapa de sub control, nefiind unsa de ani buni, am intrat cu privirea partea dreapta drept in privirea lui partea stanga. Culmea, el mai stapan decat mine pe situatie, a vrut sa evite socul impactului vizual, dar a sfartecat cu buzele, fix din buzele mele.
Cum nu e greu de inchipuit, la un asemenea “accident” se cereau urmate procedurile firesti: rata indragostelii in momentul producerii impactului, gradul de (ne)vinovatie al pietonului si, in cele din urma, stabilirea contraventiei…
Insa, cum la capitolul Dragoste, justitia hazardului chiar e oarba, dupa sapte ani, procesul nostru e inca pe rol la tribunalul Indragostiti din Sectorul Pana Ce Moartea Ne Va Desparti.
Ah, ranile in urma incidentului au fost superficiale, dar au lasat urme adanci, mai ales pe inelarul de la mana stanga.
Si, paradoxal, intre timp situatia amandurora s-a schimbat… in bine. Astazi, conducem impreuna, extrem de regulamentar, un destin comun, numai bun pentru depasirea oricarei situatii de criza.
P.S: Sub o ramura a destinului, intr-o clipa de vreme “vascoasa” tindem sa ne dorim tot mai evervescent ca Mos Craciun sa infiinteze Universitatea “Magia Dragostei”, unde sa ne ia asistenti de incredere… cu norma intreaga!
AFARA NINGE CU STELUTE ALBE STRALUCITOARE CU JOCURI DE LICURICI CARE SE ASTERN IN FATA CASEI MELE.STAU SI PRIVESC PE FEREASTRA SI GANDUL MA DUCE LA UN BATRANEL IMBRACAT IN HAINA ROSIE DE SATIN CARE ASTAPTA SA INHAME RENII LA SANIA LUI FERMECATA SA STRIGE CU GLAS CRISTALIN;HO HO HO .BINE VA_M GASIT DRAGI MOSULUI.DAR DEODATA TRESAR DIN GANDURI SI REVIN LA REALITATE ;DANSUL FULGILOR DE NEA IMI DA NOSTALGIA ANILOR CAND CREDEAM IN MOS CRACIUN SI AL PANDEAM PANA TARZIU IN NOAPTE SA_L ZARIM PE ACEST MOS INCARCAT CU DARURI MULTE PT COPII CUMINTI,DAR SURPRIZA;TATAL MEU DEGHIZAT IN MOS CRACIUN A DARAMAT BRADUL SI ATUNCI NE_AM DAT SEAMA CA MOSUL ESTE DE FAPT TATA CARE NE ADUCE DARURILE.CU TOATE CA AM FOST PUTIN DEZAMAGITI CA NU AM VAZUT ADEVARATUL MOS CARE VINE DIN LAPONIA NU AM UITAT MAGIA DE A CREDE IN MOS CRACIUN .ACUM ESTE RANDUL MEU SA FAC PE MOSUL BUN SI SA ASCUND DARURI IN CIZMULITELE FETITELOR MELE SI SA LE SPUN CA MOSUL EXISTA SI ESTE UN MOS BUN SI BLIND SI GENEROS CU TOTI COPII ASCULTATORI .VA UREZ UN CRACIUN PLIN DE PACE SI DE MAGICUL MIT AL LUI MOS CRACIUN .
Andreea..ai destul de citit
)
Incepe ca orice altă poveste cu “a fost o dată ca niciodată” – totuşi fiindcă este o poveste reală – a fost o dată ca niciodată… prin decembrie ‘99 o fetiţă ce mergea prin zăpadă către şcoală. Timpuri trecute, vremuri grele, pline de omăt, în care zăpada nu era doar un decor, ci umplea cu placere timpul copiilor şi jocurile lipsite de calculator si mall-uri.
Aşa încât pentru fetiţa din povestea nostră fiecare zi trecea înzăpezită, încet, împărţită între dimineţile învăţătoarei şi după amiezile jocurilor clasei a doua. Mai ales că fetiţa aştepta nerăbdătoare, ca în fiecare an Crăciunul, bradul şi vacanţa. Şi pe Moş Crăciun, pe care ea si fraţii ei îl pândeau în fiecare an, poate-poate l-or vedea.
Prin ger, fetiţa se gândea la anumite zvonuri ce circulau încă de un an în urmă, cum că Moş Crăciun nu ar exista, iar cadourile ar fi fost puse sub brad de către părinţi; mai ales că existau unele semne că şi fraţii ei ştiau acestea şi se comportau suspect şuşotind cu părinţii. Atunci de ce se mai aventuraseră şi în acest an să pregătească “pânda lui Moş Crăciun”, punând deoparte fără ştirea mamei cafea – ca să poată sta treji toată noaptea? Grele întrebări pentru ultima zi de şcoală înaintea vacanţei de iarnă.
Pe parcursul zilei, cu pregătirea serbării şcolare şi prezentarea mediilor finale familiei, între repetarea poeziei pentru serbare şi admirarea bradului pregătit pentru împodobire, în loc de răspuns o noua întrebare se transformă într-o amară constatare.
S-ar putea ca Moş Crăciun să nu existe, dar dacă cred că nu există, cineva inexistent nu poate aduce cadouri, ori cadourile există, dar e foarte posibil ca nici ele să nu mai apară de la cineva pe care l-am hotărât ca fiind inexistent. Oare cum va fi Crăciunul fără cadouri? Pe cine să întreb? Dacă îmi întreb fraţii vor afla că mă îndoiesc de Moş Crăciun. Oare nu vor mai primi nici ei cadouri? Nici mama? Nici tata?
Drept care fetiţa tăcu, purtându-şi îndoiala vinovată în securitatea singurătăţii. Tăcerea autoimpusă nu a durat mult, seara la serbarea şcolară, de fetiţă şi familia ei se apropiară colegul de banca cu parinţii lui.
Mama colegului întrebă cu seninatate: – Maria, tu mai crezi in Moş Crăciun? Ciprian încă de anul trecut mi-a spus că el ştie că Moş Crăciun este doar o poveste pentru copii mici, iar el este băiat mare.
- Eu cred în Moş Crăciun, iar Ciprian, dacă este mare şi nu crede în Moş Crăciun va primi cadoul ce vi l-a cerut, dar în nici un caz nu va putea primi cadoul de la Moş Crăciun, dacă acesta există.
Şi vă pot spune un secret – povestea este despre mine şi vă mai pot spune că atunci a urmat cel mai frumos Crăciun, cel care a făcut posibil ca fiecare Crăciun ce a urmat să fie plin de magie. A fost momentul în care am ales să cred în Moş Crăciun şi astfel am putut şi dupa ce coplilăria a trecut ca, în fiecare noapte de ajun să continui “pânda lui Moş Crăciun”.
Drept urmare, încă mai beau târziu cafea în speranţa de a sta trează toată noaptea… şi cine stie?…. poate voi obţine şi o confirmare a existentei lui Moş Crăciun cândva…
A fost odata o fetita care astepta, in fiecare an, sa vina Mos Craciun. Cu ochii pe geam, privea luna, locul de unde credea ea ca pleaca in lume mosul cu cadourile. An de an isi spunea ca o sa stea treaza pana la sosirea lui, dar somnul o cuprindea si abia dimineata cand isi gasea cadourile sub brad realiza ca iar nu l-a vazut. Si asta an de an. Dar cadourile nu lipseau niciodata! Anii au trecut, fetita s-a facut mare, insa priveste si acum in noaptea de Craciun, sus spre luna, poate, poate il zareste pe Mosu’ in sania lui! Ei bine, poate v-ati dat seama… fetita asta sunt eu. Sa continui… nici acum nu pot sta treaza indeajuns de mult incat sa-l vad! Are el,mosul,un praf de stele pe care-l arunca din cer si cu care-i adoarme pe toti oamenii care ar vrea sa-i afle secretele. Caci ce-ar fi mosul fara putina magie? Ce-ar fi Craciunul fara PRAF DE STELE?
Era 24 Decembrie, ajunul Craciunului. Aveam programat ca a doua zi sa mergem la serbarea de Craciun, impreuna cu parintii. Mi-am pregatit costumul de mos-craciunita, avand grija in special de caciulita rosie ca rubinul, cea mai importanta. Seara, inainte de culcare, am facut baie iar parul imi statea foarte bine, spre marea mea uimire. A doua zi, cand m-am trezit, dupa toaleta de dimineata, am inceput sa ma imbrac in costum. Eram gata, insa, dupa cateva minute, imi aduc aminte ca am uitat ceva. Caciula de Mos Craciun! Nu puteam porni fara ea, asa ca ne-am intos din drum. Caciula era acolo unde am pus-o aseara. Am luat vesela, sperand ca n-o sa intarzii. Dar, cand sa mi-o asez pe cap, mi-am dat seama ca nu intra. Am intrat in panica si nu mai stiam ce sa fac, deoarece fara ea nu puteam merge. Stateam suparata si incercam sa ma gandesc la o alta idee, arunc o privire in oglinda. Si ce vad?! parul meu era foarte umflat, statea in sus, parca am bagat degetele in priza. Repede imi vine o idee “geniala”. Scot placa de intins parul din cutie si o pun la incalzit. Repede imi intind parul si incerc caciula. Ei, minune! Acum caciula imi aluneca foarte usor pe cap. Am fost foarte bucuroasa dupa ce serbarea a iesit splendid, si bineinteles multumita de ideea mea!
19Decembrie`09
Draga Mos Craciun,
A mai trecut un an si ca de fiecare data te astept cu drag sa`mi calci pragul…Am auzit ca de cand nu ne`am vazut ai slabit cateva kilograme considerabile, probabil alergatura din seara de Ajun te`a extenuat, sau poate ai adoptat un regim de criza, ca deh, trebuie sa fii in pas cu intreg mapamondul..Nu o sa te astept cu lapte si prajiturele, asa cum se obisnuieste, ca s`au cam scumpit toate, dar o sa te intampin cu multaaaa caldura… sufleteasca, ca nu am reusit sa paltesc inca facura la intretinere. Mosule,mosule..s`a pierdut din spiritul si farmecul sarbatorilor si totul se transforma treptat intr`o banalitate.De la an la an, cei care vestesc nasterea Domnului s`au imputinat, privind Craciunul ca pe o afacere neprofitabila, in decadere. Daca incerci sa conservi traditiile, sa oferi colindatorilor nuci, mere, colaci vei fi privit cu dispret si probabil a doua zi le vei gasi la 2-3 metri de usa..Cu siguranta colacii nu mai sunt in trend!!Cum nu mai sunt in trend orele de asteptare pe furis, in speranta ca`l vei zari pe Mos cand iti aseaza cadourile sub brad..S`au marit pretentiile, copiii nu mai trimit scrisori cate Mos Craciun, ci e-mailuri, nu mai vor papusi, ursuleti, masinuti, soldatei,aspira acum catre telefoane, laptopuri, haine scumpe, masini impunatoare, etc. De ce in loc de colinde, in noaptea de Craciun rasuna tot felu` de acorduri cu ritmuri orientale? De ce multi nu`si permit sa aiba un brad impodobit? De ce merele si nucile nu aduc atata fericire pe chipul unor copii cat aduc cateva bancnote imbotite? De ce??! Iti spun eu mosule..Pentru ca traim intr`o Romanie in care neajunsurile ne domina caracterul si latura crestina, intr`o tara in care preocuparea principala e sa ne ridicam la standardele marilor puteri europene, sa le copiem si sa uitam de identitatea nationala, de traditii…Ne lasam purtati de descoperirile tehnice revolutionare, aspiram spre evolutie dar stagnam emotional, spiritual, material..si am uitat de noi, de ceea ce inseamna magia sarbatorilor, am uitat de Craciunul care nu aduce inca o destinatie exotica, ci mai degraba, o reuniune a familiei..Am uitat mirosul cozonacului, perseverenta cu care invatam poeziile, ca apoi cu emotie, sa le recitam mosului, am uitat de copilarie.
Mosule, nu vreau decat sa le dai tuturor speranta ca schimbarea spre bine sta in mainile noastre si ca doar daruind putem castiga..In asta consta magia sarbatorii, sa poti sa oferi celui de langa tine fara sa astepti sa primesti ceva in schimb.
Cu drag,
Alexandra
P.S. Incearca sa nu te strecori pe horn si nici sa “parchezi” pe acoperis, structura de rezistenta a blocului e slabita!
Craciun Fercit!
Filip , un baietel de numai trei ani, era asezat in scaunelul sau tare si incerca sa caute cu privirea umbra mamei pe care o auzea cum ii canta, ca de altfel in fiecare seara melodia sa preferata “Prieten drag “. Era bolnav de doi ani . Un singur an a reusit sa cerceteze aceasta lume . Atat !Abia invatase sa mearga , intr-o zi sa simtit tare rau si de atunci bietul prunc nu mai poate merge si nici nu mai vede . Aude doar si asculta cu mare atentie tot ceea ce se misca in jurul sau . Vocea mamei mai ales ,atunci cand ii canta este o mare bucurie pentru el. Azi e Craciunul ! A primit in dar de la parinti un clopotel , dar boala nu il lasa nici macar sa -l stranga in mana . Mama il ajuta , in mana sa calda prinde mana lui cea mica si impreuna suna din clopotel .
Filip a tresarit . Ce sunet minunat !
Mama ii spune baieteluli ca de fiecare data cand se aude un clopotel , un inger capata aripi . Filip zambeste .
Mama este fericita . A trecut ceva vreme de cand pruncul sau nu a mai zimbit. Da , acum a simtit si dansa ca este cu adevarat Craciunul !
#
Povestea Craciunului incepe cu mai bine de 4000 de ani in urma. Multe din traditiile noastre de Craciun erau celebrate cu cateva secole inainte de nasterea lui Iisus.
#
Povestea Craciunului incepe cu mai bine de 4000 de ani in urma. Multe din traditiile noastre de Craciun erau celebrate cu cateva secole inainte de nasterea lui Iisus. Cele 12 zile ale Craciunului, oferirea de cadouri, paradele, colindatorii si procesiunile bisericesti isi au originea in cadrul culturii mesopotamienilor.
Multe din aceste traditii au inceput cu celebrarea Noului An la mesopotamieni. Acestia credeau in mai multi zei, iar seful acestor zei era Marduk. In fiecare an, la sosirea iernii, se credea ca Marduk se lupta cu monstrii care creaza haosul. Pentru a-l ajuta pe Marduk in aceasta lupta, mesopotamienii aveau un festival care tinea 12 zile, in preajma Anului Nou.
Regele Mesopotamian mergea la templul lui Marduk si jura credinta zeului.
Locuitorii Persiei si ai Babylonului aveau un festival similar numit Sacaea. O etapa a acestui festival presupunea ca, pentru putin timp, stapanii sa ia locul sclavilor si sclavii locul stapanilor.
In timpurile antice, in zona care avea sa devina Europa, oamenii credeau in spirite rele, vrajitoare si troli. Cand se apropia Solstitiul de iarna, multi oameni se temeau ca soarele nu se va mai intoarce niciodata- de aceea, performau anumite ritualuri in aceasta perioada a anului.
In Scandinavia, in timpul lunilor de iarna, soarele disparea pentru multe zile. Dupa 35 de zile, erau trimise iscoade in varfurile muntilor pentru a vedea daca cumva se intoarce soarele. La aparitia primei raze, iscoadele se intorceau cu vesti bune. Ceilalti oameni incepeau un festival ce purta numele de Yuletide, si aprindeau niste ruguri uriase. In acelasi timp, ei agatau mere de crengile copacilor pentru a-si aminti de primavara si vara.
Romanii sarbatoreau zilele lui Saturn. Festivalul, numit Saturnalia, incepea la mijlocul lui decembrie si tinea pana la 1 ianuarie. Paradele de pe strazi erau acompaniate de strigate:�Jo Saturnalia!� iar oamenii isi vizitau prietenii si le ofereau daruri. De asemenea, romanii isi impodobeau casele cu laur si copacei verzi in care aprindeau lumanarele. �Jo Saturnalia� era un festival al veseliei pentru romani, dar crestinii au considerat aceasta celebrare ca fiind defaimatoare, mai ales ca ea se tinea in cinstea unui zeu pagan.
Unele legende spun ca sarbatorirea Craciunului crestinesc a fost initiata pentru a concura cu celebrarea pagana a lui Saturn. Ziua de 25, devenita sacra pentru crestini, se inspira si din cateva din traditiile de Saturnalii: oferirea de daruri, impodobirea caselor si a copaceilor.
Ziua exacta a nasterii lui Iisus nu a fost niciodata certificata cu exactitate. Traditia spune ca ea se sarbatoreste incepand din anul 98 AD; in 137 AD episcopul Romei a ordonat ca ziua nasterii lui Iisus sa fie o sarbatoare solemna. In 350 AD, un alt episcop al Romei, Julius I, a ales 25 decembrie ca fiind un reper al Craciunului.
Mi-am lasat plete pentru tine, iubitule! iti place sa te joci in parul meu lung, nu-i asa? mi-ai zis ca parul lung e ca o prelungire a feminitatii mele… si ca ai vrea sa am parul lung pana la stele…iata, daca o sa mi-l intind cu placa Braun Satin Hair o sa fie foarte foarte aproape de lungimea astrala! Anul asta de Craciun o sa-mi intind parul pentru ca Mosul vrea ca sufletul meu sa zboare pana la stele;;) si asta doar cu placa Braun Satin Hair Straightener with IONTEC ;;) nu-i asa ca vrei sa ma vezi fericita in noaptea de ajun , Mosule? uite, daca o sa castig, o sa-ti intind si tie barba…
La inceputul saptamanii fluturau rar cativa fulgi de nea prin vazduhul sur. Se opreau pentru o clipa nehotarati, apoi coborau iar si iar se opreau. Parca le parea rau dupa inaltimile din care veneau. Numai la o saptamana si iarna s-a instapanit peste lume,pana la marginea zarii. -Cojoc gros ca in anul acesta n-a mai avut dumneaiei de mult, vorbesc intre ei batranii. Ulitele satului sunt acoperite de un covor alb si gros. Casele par mai mici, dormitand sub acoperisurile grele. Gerul s-a mai muiat si copiii sa-tului au si pornit cu saniutele pe coasta. Locul e larg, asa incat pot pleca deodata zeci de saniute ce vin ca trasnetul pana la poale. Mult s-au mai rugat Vasilica si Niculaita de parinti sa-i lase si pe ei cu saniuta. – Daca patiti ceva? Acolo sunt si sanii mai mari care va pot dobori. Dar, pana la urma, au primit ingaduinta. Se facura amandoi cai si pornira in fuga catre coasta saniusului. Obrajii le ardeau de bucurie si ochii le scanteiau. -Sezi tu inainte, Vasilica! -Ba sezi tu! -Sa sada cel care stie sania mai bine, zise un baiat de alaturi. Pana la urma se aseza Vasilica in fata. Apoi ceru sa conduca si Nicula- ita. Sania se rasturna de doua ori. Tre-cu la carma iar Vasilica. Si tot asa, nici nu stiau cum fuge timpul. Se insera cand copiii intrara in curte. – Acum se vine? le striga mama. N-ati patit nimic? -N-am patit. Si copiii intrara bucurosi in casa, cu gandul ca a doua zi vor merge iar la saniat.
povestea a inceput cu o placa de intins Braun imprumutata de la o prietena foarte buna!!era chiar inainte de craciun..si ne-am decis k in acel an sa mergem noi la colindat..nu sa mai asteptam noi colindatorii..ne-am aranjat..ne-am imbracat chic..ne-am intins parul cu placa Braun..pur si simplu eram fabuloase…imi doream si eu de la ”moshu”..o astfel de placa insa nu am primit..probabil nu am fost prea cuminte..insa anul acesta am depus tot efortul sa fiu mai cuminte..si aku astept..sa vad daca anul acesta primesc cadoul mult ravnit..adica aceasta placa…sarbatori fericite tuturor!!
mos cu barba de zapada…cu multe daruri,mos bogat…mi as dori un singur lucru..un par drept,brunet,bogat.si cum doar braun satin hair poate sa mi l faca asa,te rog eu mult mosule daca poti lasa mi doar placa sub brad!
Sfarsit de an, sarbatori, Craciun, zapada.. despre asta se vorbeste la orice colt. De Mos Craciun toti l-au uitat? Si cum sa il uite pe el.. El care e sufletul acestui sfarsit de an? Toti incerca sa pregateasca tot ce e mai bun.. dar totul se “darama” ca manastirea lui Manole.. si stau ei si vorbesc ca ceva s-a schimbat.. ca lumea a uitat ceva. Si apoi vad un copil. Un copil orfan care desena si canta. Lumea toata l-a privit si au observat desenul. Era Mos Craciun. Lumea a vazut si nu au spus nimic. Au plecat si s-au dus repede sa cumpere cadouri.. si le-au pus sub brad. Dar Mos Craciun nu inseamna doar acel cadou sub brad.. Mos Craciun face parte din magia de sarbatori si el trebuie sa simta caldura din camin.. sa aiba biscuite si lapte cald atunci cand vine.. lumea si-a adus aminte de aceste lucruri si toate s-au asezat la locul lor ca si cum ar fi fost intinse cu placa.. si astfel placa Braun Satin Hair Straightener with IONTEC a devenit nelipsita din orice camin si spiritul a fost reinviat datorita unui copil care are sufletul curat. Lui Mos Craciun i-a adus de toate.. si a stat cu el toata seara si .. ce e si mai frumos, a gasit in bratele lui caldura care o avea si tatal lui… Copilul in somn i-a spus tata si de atunci Mos Craciun il viziteaza in fiecare seara.. nu doar o data pe an. Copilul e un elf acum.
eRA VORBA DE O POVESTE DE CRACIUN NU DE O SCRISOARE LUI MOS CRACIUN. DE CE NU SE TINE CONT DE REGULAMENT?
putea castiga si o poezie …
draga Alicia, se pare ca nu ai inteles nimic din scrisoarea respectiva. mesajul este cel care conteaza si nu formatul in care el este transmis. hai, macar in prag de sarbatori sa fim mai buni si sa lasam rautatile la o parte…craciun fericit!
NU AM NIMIC IMPOTRIVA DOAR CA…STII…E O DIFERENTA INTRE POVESTE,POEZIE SI SCRISOARE.IN FINE,RAUTATE II POTI SPUNE CELUI CARE NU A SPECIFICAT IN REGULAMENT. DACA ERA O PERSOANA DEMNA AR FI SCRIS SIMPLU ,,UN TEXT IN LEGATURA CU CRACIUNUL” CUM SPUNEAM IN FINE…SARBATORI FERICITE SI BRAVO CASTIGATOAREI!!